Yuki4ver
Chuunin (C-rank mission)
Chakra: 11
Offline
Gender:
Posts: 139
85.00 ryo
View Inventory
Send Money to Yuki4ver
~ Ai wo sagashite ~
|
|
« Reply #7 on: March 19, 2008, 02:29:01 PM » |
|
Am inteles shi de aceea am shi editat ^_^ Imi cer scuze ^_^ Povestea asta e originala ^_^
Alerga cat putu de repede, fara a se uita in spatele ei … imbracata intr-o rochita semi-transparenta alba si lunga pana aproape de genunchi, fara maneci si cu umeri dezgoliti, parul lung saten cazandu-i pe umeri, pe cap purtand o coronita de aur si cu picioarele goale … alerga, desi era plina de vanatai, zgarieturi si sange … durerea nu se putea compara cu chinul si aura intunecata in mediul in care era fortata sa stea … Pamantul pe care calca era rece ca gheata si acoperit de frunzele inghetate, cazute din copacii goi. In spatele ei, la doar cativa kilometri distanta, se aflau demonii cu chip de om, cu sabii si lanturi, alergand sa o prinda pe fata care evadase … Fata se grabi, desi durerea provocata de sageata otravita in al carui umar drept se afla era insuportabila …chiar si pentru un inger ca ea … Aripile erau imposibil de folosit, ori de cate ori incerca sa se inalte la cer, era electrocutata si o vanataie ii aparea pe corp … Se impiedica, lovindu-se de o radacina a unui copac de pe marginea aleii pe care alerga. Cazu, lovindu-se la genunchi, dandu-si usor sangele. Lacrimile inocente ii cadeau pe obrajii prafuiti si de sange. Se uita in fata, unde mai la cativa metri distanta era intuneric. Un baiat a carui chip nu i se vedea statea in fata ei, neputandu-se misca sau neputand vorbi. Fata, aproape inconstienta, indrepta mana spre el, implorandu-l sa o ajute … plangea, tremura, de abia putand vorbi …
- Te … rog … ajuta-ma … salveaza-ma … esti singura mea speranta …
O mana iesita din intunericul obscur indreptata spre mana fetei … baiatul intinse mana spre ea, incercand sa o prinda. Desi era atat de aproape, parea a fi atat de departe de a o ajunge … Fata incerca din rasputeri sa se ridice, se tara cativa centimetri, lasand in urma ei sange si cand vru sa se ridice sa apuce mana baiatului, demonii cu chip de om aparura, inconjurandu-o …
- Nu! Nu mai vreau acolo! Lasa-ma ! Pleaca ! Nu !!!!
Fata se impotrivi, dar era mult prea slabita si demonii erau mult prea puternici pentru ea. Fusese ridicata de 2 demoni, punandui-se astfel lanturile din care reusisese sa evadeze. O vrajitoare, a carui chip era acoperit de gluga pelerinei negre se apropie de fata, atingandu-i buzele. Rosti ceva ce baiatul, pe care nimeni parea sa nu il observe, nu auzea, iar dupa cateva secunde o aura intunecata aparu in jurul fetei, aceasta lesinand … lacrimile curgandu-i pe obraji si apoi usor pe pamant …
- Luati-o de aici! rosti vrajitoarea, aruncand o privire spre zona intunecata in care se afla baiatul.
Aceasta zambi usor, indrepta bagheta spre el, o lumina fosforescenta producandu-se la capatul baghetei, ajungand la gatul baiatului. La doar cateva secunde, intr-un alt colt al lumii, un baiat se trezi brusc, punandu-si mainile in jurul gatului din cauza ciudatei arsuri aparute din senin. Baiatul de doar 19 ani, imbracat cu pantaloni de trening si fara maieu aprinse veioza, uitandu-se la ceas : 02:25 : se ridica, deschizand larg fereastra, aerul rece patrunzandu-i in camera, miscand usor perdeaua semi-transparenta … se uita la cerul acoperit de norii, meteorologii anuntand ninsoare in urmatoarele zile …
- Ce-a fost aia?! Auch ! spusese scurt punandu-si mana la gat, deoarece o arsura ca cea care il trezise brusc aparandu-i din nou.
Se duse la baie, aprinse lumina si se uita in oglinda : in jurul gatului era o dunga rosie, ca si cum cineva i-ar fi pus ceva fierbinte in jurul gatului, provocandu-i o usoara arsura, insotita si de o durere insuportabila. Lua un prosop si-l puse deasupra robinetului, apa rece ca gheata udand prosopul, in acelasi timp uitandu-se in oglinda. Brusc, in fata lui, in oglinda aparu din nou imaginea fetei din vis, pe obraji curgandu-i lacrimi de sange … indreptand mana spre el …
- Salveaza-ma … te rog … esti unica mea speranta …
- Eu?! Cine esti?!
- Te rog …
Fata disparu. Baiatul privi lung, chiuveta umplandu-se din cauza prosopului. Inchise apa, punandu-si prosopul in jurul gatului, arsura provocandu-i neplaceri, dar parea sa nu il intereseze la fel de mult cat il interesau visul si fata … in gandul lui, in drum spre camera :
- Cine e … ingerul acela?!
Departe de camera baiatului, departe de orasul Tokyo, departe de locul intunecat in care se afla fata, la mile distanta, intr-un alt Univers, intr-o alta dimensiune, imposibil de gasit era o alta lume, era … Raiul … acel paradis creat de Dumnezeu : soarele stralucea mereu pe cerul senin, animalele umblau fara frica prin padure, pamantul era cald si acoperit de iarba verde, flori … unicul paradis … Pamantul era supravegheat de Comuniunea Ingerilor, ingerii creati de Dumnezeu, cu scopul de a mentine pacea pe Pamant, de a nu aduce haosul care ar putea distruge ceea ce Domnul crease … Un grup format de 12 ingeri, aflati intr-o sala din Palatul Luminii erau intr-o sedinta, fiecare venind cu cate un argument pentru salvarea Ingerului Suprem …
- Cine ar fi crezut ca Ai-chan este Ingerul Suprem?! zise unul din ingerii aflati la masa rotunda.
- Daca am fi stiut, nu am fi lasat-o pe Ai fara protectie in timpul misiunilor. Daca am fi stiut nu am fi lasat-o singura … Este numai vina mea! zise un alt inger, punandu-si mana la fata.
- Kero, nu este vina ta! zise un alt inger. Nu stia nimeni ca Ai este Ingerul Suprem. Nu este vina nimanui. Domnul Nostru a vrut sa fie asa, deci noi nu trebuie sa ne opunem si sa ne invinovatim …
- Dar, Rem-sama … daca Ai este in mainile demonilor, in mainile Lordului Iadului, ar putea duce la sfarsitul vietii omenesti si stabilirea haosului, acel haos pe care noi incercam de cand am fost creati sa-l evitam … Daca Cel Ales cade in mainile Lordului Intunecat, va fi sfarsitul Luminii si inceputul Intunericului ….
- Trebuie sa gasim o solutie sa o salvam cat mai repede pe Ai, fara ca Cel Ales sa intervina … Neaparat! rosti un alt inger, aproape ingrozit de faptul ca Cel Ales ar putea aparea din senin …
- Daca puterile si amintirile Celui Ales sunt trezite, Lordul Intunecat ar putea profita de slabiciunea si nepregatirea lui si l-ar ucide, iar asta ar duce la stabilirea haosului, nu? spuse un inger, venit pentru prima data la o astfel de sedinta.
- Da, Michael! raspunse Kero uitandu-se serios la toti ingeri aflati in sala. Nu trebuie sa mai stam la vorbe, pierdem timp pretios, iar Ai poate pati orice, Cel Ales poate sa apara oricand, deoarece legatura puternica care exista intre cei 2 este peste puterile noastre si probabil are vise cu ea deja, deci trebuie sa actionam … sa actionam pana nu e prea tarziu!
- Da! raspunsera toti ridicandu-se in picioare si cu priviri serioase.
Trecusera cateva zile de cand Ryu avusese acel vis, desi arsura din jurul gatului nu ii disparu si ca sa nu dea banuieli colegiilor, isi puse un fular. Orele incepusera, dar parea sa nu fie atent la ce se vorbea prin clasa, chiar daca profesoara ii atragea atentia. Privea mereu spre cer, ca si cum aceea fata il privea mereu de la distanta. Dupa ore, Ryu se opri in parcul din fata blocului, asezandu-se pe un leagan si uitandu-se spre cer …
- Aceleasi amintiri, aceleasi vise … care nu imi apartin … Cine e ea?! Ce legatura am eu cu ea?! De ce o visez eu si nu altcineva de pe lumea asta?! Cine e ea?!
Amintiri care nu ii apartin … amintiri ale aceleasi persoane, cu aripi de inger, motivul pentru care fusese creat era acela de a salva Lumea in cazul unui posibil dezastru, dezastru ce ar duce la sfarsitul Lumii si la stabilirea pentru eternitate a Haosului … Amintiri ale unui inger pe care el nu il stia, dar pe care il simtea in adancului sufletului … Nu simtea ca ii apartin, dar simtea ca facea partea din ele, ca acele amintiri il reprezentau … un sentiment atat de cunoscut, dar totusi atat de straniu … Vru sa se ridice, dar ramasese socat cand in fata lui aparu persoana a caror amintiri ii apareau in minte … in fata lui era un inger semi-transparent, cu aripile taiate pe margini si pline de sange, vesmintele de pe el fiind rupte si prafuite … Ryu se apropie de ciudatul aparut in fata ochiilor lui, care nu era nimeni altul decat …
- Eu?! zise socat Ryu vrand sa il atinga, dar mana trecu prin el … O iluzie?!
- Ba nu … Eu sunt Tu, iar Tu esti Eu … suntem una si aceeasi persoana … amintirile acelea sunt ale mele, adica sunt ale tale … dintr-o alta viata, dintr-o alta perioada … Trebuie sa te trezesti, trebuie sa redevii Eu pana nu e prea tarziu!
- Ce tot spui acolo?! Eu nu sunt Tu, alea nu sunt amintirile mele! De ce nu ma lasati in pace?! Cine sunteti?! zise nervos, intorcandu-se cu spatele si vrand sa plece, dar arsura de la gat nu ii dadea pace.
- Arsura aceea e provocata de una din vrajitoarele Iadului. Amintirile alea iti apartin, fie ca vrei sau nu, ele fac parte din viata ta …
- Ce tot spui acolo?!
- Trebuie sa o salvezi pe Ai-chan …
- Cine este Ai-chan?!
- Este fata pe care o visezi mereu … este Ingerul Suprem pe care tu trebuie sa il salvezi pana nu e prea tarziu …
- Ingerul Suprem?! Ce tot vorbesti acolo?! Mai lasa-ma in pace si dis …
Vru sa continue, dar ingerul il atinse cu toiagul pe frunte, provocand o aura luminata si fortandu-l sa vada prin ce trecuse de cand fusese creat : momentul in care Dumnezeu ii daduse viata, cand primise misiunea si fusese Cel Ales, miile de vieti pe care le salvase si ziua cand fusese trimis pe Pamant, sub o alta identitate si cu toate amintirile din trecut si puteri puse sub o bariera puternica. Cazu in genunchi, dupa ce in fata ochiilor ii trecu fata al carui nume era Ai, fata pe care tot o visa : plangea si un inger o tinea sa nu vina la el, pentru ca urma sa fie trimis pe Pamant, iar totul sa fie adormit, tot ce ii apartinea pana in prezent sa fie inchis … fata plangea si urla cat putea de tare …
- Promite-mi … ca te vei intoarce … Promite-mi, Ryu-kun … Nu ma lasa singura … Ryu-kun …
- Ai-chan, nu te voi lasa niciodata singura … e un juramant … pe eterna viata … voi fi mereu alaturi de tine, Ai! Te voi iubi mereu!!!
- Ryu-kun!!!!!!
Brusc, amintirile disparura, ca si cum tocmai filmul se terminase, iar totul fusese derulat pentru a-l trezi … Ryu plangea, era pentru prima data de cand se stia pe Pamant ca plangea … niciodata nu plansese … Fata pe care o visa mereu, care il implora sa o ajute, sa o salveze era nimeni alta decat fata pe care o iubea … Ingerul Suprem … Ingerul lui … Ingerul din fata lui incepu usor sa dispara …
- Stai, daca astea sunt amintirile mele … cum o voi gasi pe Ai?! Unde se afla?!
- Inima te va conduce la ea … strigarile ei disperate te vor duce direct la ea, iar eu voi fi trezit la timp pentru a-ti reda puterea … pentru a fi din nou un inger … Cel Ales …
Ingerul disparu, nu inainte de a-i zambi, acel zambet pe care i-l arata numai lui Ai, in viata anterioara, in viata in care fusese Inger … Durerea provocata de arsura din jurul gatului era si mai greu de suportat, dar gandul la Ingerul Suprem, gandul la persoana pe care o iubea cu tot sufletul era mult mai important decat o durere pe care corpul o simtea, nu si sufletul … In doar cateva minute, lacrimile de la ochii disparura, avand o privire serioasa si capatand o aura misterioasa si luminata in jurul corpului sau … Facu un pas, lasand o urma adanca in pamant, ochii lui parand sa fie complet invaluiti de Lumina, in fata aparandu-i o sabie … o sabie total diferita de cele vazute la magazinele din Tokyo … era Sabia Luminii, sabia care trebuia sa protejeze Ingerul Suprem …
- Ai-chan … vin … asteapta-ma!!!
Palatul Luminii, in Gradina Edenului … erau cei 12 Ingeri care participasera la sedinta, inconjurati de cativa ingeri … Kero aparu in fata tuturor, cu Toiagul Intelepciunii si cu o privire serioasa …
- Amintiriile si Puterile Celui Ales au fost trezite … Trebuie sa ne grabim, sa ajungem la Ingerul Suprem inaintea Celui Ales … trebuie sa o salvam pe Ai-chan!
- Da!!!!
Intr-un loc intunecat, undeva in Tokyo, departe de aglomeratia insuportabila, inconjurat de o bariera mai puternica decat a Ingerilor, o bariera creata de insusi Lordul Iadului intr-o cladire parasita, aflata in mijlocul padurii de la marginea orasului, aproape de cimitirul abandonat se aflau mai multi demoni cu chip de om, unul dintre ei stand pe un tron si parand plictisit, uitandu-se la peretele din fata lui, aflat la cativa metri distanta, perete de care era prinsa cu lanturi Ingerul Suprem, care incercase sa evadeze …
- Stapane Kimaru, Ingerii au pornit in cautarea Ingerul Suprem, iar Cel Ales nu si-a facut aparitia inca, desi exista zvonuri conform caruia amintirile acestuia s-au trezit … Ce trebuie sa facem?!
- Nimic, credinciosul meu servitor … Nimic, lasam timpul sa actioneze in locul nostru … va veni, sunt sigur … avem ceva neterminat noi 2 …
Kimura se apropie de fata inconstienta, atingandu-o usor pe obrazul patat de sange si murdar, aceasta trezindu-se usor … Aura luminata din jurul ei era si mai slaba, permitandu-i astfel demonului sa o atinga, ceea ce insemna ca si puterile ei erau slabite si nu se putea opune. Mana demonului cobora usor de pe obraz, pe gat, pe piept si tot mai jos, desfacandu-i usor rochita, dorind mai mult. Se apropie cu fata de chipul ei, cu limba atingandu-o usor pe gat … Fata se misca, vrand sa se impotriveasca, dar lanturile provocau un scurtcircuit, slabindu-i puterile si mai mult …
- Lasa-ma … in … pace … te … rog …
- Nu te las! Pana nu vine EL!
-N-ai auzit ce-a spus fata? Sa o lasi in pace! se auzi o voce din spatele lui Kimura, persoana misterioasa aparand din intuneric, trantind usile la perete si cu sabia pe umeri …
Kimura se intoarse, nevenindu-i sa creada cu persoana misterioasa trecu peste bariera si dobora toti demonii care se aflau pana la aceasta sala. Demonii se asezara in jurul Ingerului si Demonului, Kimura fiind inca surprins … vru sa vorbeasca, dar simti ceva ciudat la persoana respectiva …
- Tu … esti …
- Cel Ales! Da, eu sunt … iar misiunea mea este sa imi salvez Ingerul Suprem … sa o iau de aici! Ai-chan!
Ai ridica usor capul, simtind durerea in tot corpul si scuipand sange, dar vocea pe care o auzi o facu sa reactioneze … Ai privi spre persoana de la usa si tremura, lacrimi aparandu-i la ochii …
- Ryu … kun … ai venit … in sfarsit …
- Da!
- Mai sa fie … esti de nerecunoscut … inseamna ca puterile nu ti-au revenit complet, de aceea nu te-am recunoscut din prima … Ryu, noi doi avem o treaba de terminat …
- Da, stiu …
- Sa terminam odata pentru totdeauna ce-am terminat! zise Kimura meschin alergand cu sabia spre Ryu, Ryu luand pozitie de lupta …
Ingerii din Rai simtira puterea Celui Ales, Kero dandu-si seama imediat ca Cel Ales fusese trezit … ajunsesera, in doar cateva secunde, la cladirea unde se afla Ingerul Suprem. Demonii erau doborati, inconstienti sau omorati de catre Cel Ales, o balta de sange fiind prin jur. Ingerii privira ingroziti, aducandu-si aminte de puterea infioratoare a Celui Ales …
- Trebuie sa ne grabim! Trebuie sa ii ajutam pe Cel Ales si Ingerul Suprem pana nu se va produce o tragedie! rosti Kero, fiind primul care intrase in cladire, ceilalti ingeri urmarandu-l …
De la intrare in cladire se auzeau zgomote, lamele sabiilor si zgomote provocate de puterile celor 2 … la capatul celalalt al salii zacea, respirand greu, Kimura, iar pe partea cealalta era Ryu. taiat pe corp si plind de sange, ca si Kimura, puterile lui nefiind la maxim trezite … Ai privi, plangand si zbatandu-se sa evadeze, sa-l ajute pe Ryu, sa nu pateasca ceva, dar vrajitoarea intunecata crea o bariera in jurul celor 2, tocmai cand Ingerii si Kero intrara in sala unde se tinea lupta si o bariera fiind in jurul lui Ai, desfacandu-o de lanturi … Ai cazu in genunchi pe podea, aproape inconstienta, moment ce-ia trase atentia lui Ryu, Kimura lovindu-l din plin cu o minge de foc in stomac, Ryu scuipand sange …
- Nu trebuia sa te uiti la mine, Ryu?! Vezi ce se intampla daca esti cu privirea in alta parte! spuse izbindu-l de perete.
Ryu scuipa sange, sabia fiind la cativa metri distanta de el. Arsura din jurul gatului parea sa fie si mai insuportabila, deoarece vrajitoarea intervenea. Kimura crea in atac mult mai puternic, o sfera intunecata inconjurata de electricitate, indreptandu-se usor catre Ryu … Ingerii, Kero si Ai priveau, neputand sa faca nimic, deoarece se aflau pe un taram intunecat …
- Ryu … pleaca de acolo! zise Kero … Ryu!
- Ryu … sa terminam odata ce-am inceput cu cateva secole in urma …
- Ryu-kun … sopti Ai … Ryu-kun … pleaca de acolo … trebuie sa te ridici … Ryu-kun, pleaca … acum … fugi … repede, Ryu-kun! zise Ai ridicandu-se si batand cu pumnii in bariera care era peste puterile ei.
- Sa terminam odata … Ryu …
Kimura se apropie de el si mai mult, kero vru sa intervina, dar bariera creata de vrajitoare era mult prea puternica si erau si intr-o zona intunecata, in care lumina nu avea efect … Kimura zambi meschin, in timp ce Ai incerca sa desfaca bariera, plangand fara oprire …
- Lasa-l in pace … pe Ryu-kun … te rog …
- Nu … Misiunea mea este sa il ucid pe Cel Ales ca sa aduc haosul pe Terra … motiv pentru care am fost fortati sa te rapim … ai fost doar un mijloc de comunicare intre noi si Cel Ales, protejatul Domnului Vostru … Lordul Intunecat va fi extrem de multumit de misiunea pe care mi-a dat-o personal … Mori … Cel Ales …
- Ryu-kun … termina !!!!!!
O lacrima inocenta cazu de pe obrazul Ingerului Suprem pe pamant, o lumina producandu-se la doar cateva secunde, ceea ce incerca sa se evite se intampla, desi nimeni nu se astepta … Ai desfacuse toate barierele, puterile revenindu-i brusc la maxim, alerga, in scurt timp asezandu-se intre Kimura si Ryu, Kimura neputand evita coliziunea, nimerindu-o din plin pe Ai, aceasta scuipand sange … Ingerii ramasesera socati, Ryu privi incremenit scena la care asista fara sa intervina. Ai arunca spre Kimura o sfera luminata, inconjurata de electricitate, distrugandu-l din prima, o alta lumina producandu-se … Ryu privi, neputand sa faca nimic, lacrimi curgandu-i fara sa-si dea seama … Privirea Ingerului Suprem fusese partial acoperita de suvitele cazute in fata, lacrimi curgand pe podea, inconjurata de o balta mare de sange … tremura … Ryu privea cum Ai, fata pe care o iubea, Ingerul lui Suprem cadea incontienta la pamant, stiind ceea ce nu vroia sa admita : lovitura fusese fatala …
- Ai … chan … de ce?!
- Prostutule … doar … nu vroiai sa … aduca haosul … pe Pamant … nu … Domnul Nostru … s-ar supara pe noi … protejati sai …
- Ai …
Ryu se apropie de ea, sangele lui amestecandu-se cu al ei datorita ranilor pe care cei 2 le aveau, o lua in brate, dandu-i usor parul din fata ochiilor … lacrimile lui curgeau pe chipul ei aproape inghetat …
- Ryu … kun … priveste …
Ai ridica usor mana aratand spre tavan, Ryu uitandu-se spre unde arata Ai … Scuipa sange in timp ce tusea, ingerii si Kero apropiindu-se de cei 2, dupa ce distrusera vrajitoarea … Incercara sa o salveze, dar era peste puterile lor …
- Ryu … imi pare rau …
- Kero …
Ingerii se dadura cativa pasi mai in spate, lasandu-le loc liber celor 2 … momentul ce aveau sa il intampine nu putea fi evitat … Legea asa fusese scrisa de la crearea Universului … La doar cateva minute, corpul Ingerului Suprem incepu sa capete stralucire, desi era rece ca gheata … incet, incet corpul incepea sa se transforme in stelute aurii, emanand caldura in jurul ei … Ryu vazu cum persoana iubita se evapora in fata sa, neputand sa faca nimic … Nu inainte de chipul sa-i fie transformat in stelute aurii, Ai se apropie de Ryu si-l saruta, la doar cateva secunde disparand … stelutele inaltandu-se in aer si disparand odata cu lumina provocata …
- Ai !!!!
|