Fantasy World - The Epic Story

[sungoddess]

Cei trei isi continuara drumul mai grabiti decat inainte.
-Xan si ceilalti nu pot fi prea departe,zise Ken luand-o la fuga.
-De ce esti ingrijorat?intreba Kara simtind un ton de nesiguranta la replica anterioara a semi-demonului.
-Kinus era al doilea mare luptator al lui Kron,ceea ce inseamna...
-Mai este doar unul,continua Kara,si va ganditi ca Xan ar fi putut da nas in nas cu el?
-E o posibilitate,zise Ken marind pasul si mai mult.
Valasharess asculta din spatele lor si pufni:
-Dupa cum il stiu pe fiul meu,in acest moment a inceput sa-si piarda rabdarea...probabil vrea sa-i rupa pe toti in bataie si apoi sa ia ce ii trebuie.....cam cum a facut cu cineva anume de aici care nu a stiut cum sa se pazeasca..Kara o privi pe sub ochi nervoasa,insa Ken  o lua de mana si ii facu semn sa nu se lase pacalita.Fata trase adanc aer in piept si baga viteza tragandu-l pe Ken dupa ea si lasand-o in urma pe Valsh.
-Nu-mi place deloc ca trebuie sa-i suport mustrarile astea idioate,scrasni ea din dinti.
-M-a ajutat sa te readuc inapoi,si stie multe despre Kron...sunt doua motive destul de bune sa o lasam in pace cat mai mult posibil...daca cineva stie vreun punct slab al inamicului,aceea e ea.Deci..mai rezista putin..Kara isi dadu ochii peste cap.
-Nu stiu cat mai rezist,sunt mult mai sensibila la magarii fata de inainte.
-Hehe...adik acum in loc de scatoalce dai cu pumnul invaluit in energie?
-Am zis magarii...atentiona fata.
-Voi doi porumbeilor mai incetiniti ''graba strica treaba'' striga Valsh.
'''Porumbei..ptr asta chiar ca si-o ia ''

Undeva in intunecatul Dar Kunor:
-De ce m-ai chemat inapoi?accentua Kinus nervos.
-Nu-mi esti de folos daca te comporti astfel,zise calm Nekron. Intr-un colt zacea,intr-o clepsidra,o parte din esenta de Phoenix.
-Iarta-mi slabiciunea Stapane,Azra este greu de uitat...murmura el.
-Nu-ti cer s-o uiti...ci s-o inlaturi ,sa nu mai fie slabiciune.Avem lucruri mai importante de facut acum..ti-am promis ca dupa ce totul se va termina o vei revedea,nu?KInus lasa capul in jos cu respect.
-Inteleg,ma voii intoarce acum...
-Nu!zise Nekron repede....Talon este cu celalat grup,in curand vor ajunge si ei acolo,sa vedem cum se descurca cu el...tu esti ultima mea arma de aparare,dupa ce voi avea puterea nimic nu imi va mai sta in cale...


Kara simti o durere puternica in piept.Ceva o oprea...ceva o chema la ea.Se opri si stranse mana la piept.
-Esti bine?intreba baiatul vazandu-i momentul de slabiciune.
-Da...sunt..bine!zise ea repede.Cred ca inca nu m-am obisnuit cu corpul asta,glumi ea.
Dar caldura care ii ardea pieptul nu era imaginatia ei.....inca nu se taiase de tot contactul cu focul Phoenixului....ceva care mereu a facut parte din ea nu putea sa dispara fara urme.Il simtea arzandu-i pieptul...dar...ce insemna asta?

[Yazoo]

Xanek se ridica incet din nisip. O picatura de sange isi facut aparitia pe buza joasa; acesta isi sterse incet sangele apoi zambi privindu-l.
Xanek: "Hehe, frumoasa lovitura! Desi esti om, folosesti un stil de lupta inventat de noi, demonii."
Talon: "..." acesta nu spuse nimic; statea in pozitie de atac privindu-l atent pe demonul ce isi scutura nisipul de pe haine. "O lovitura directa si doar atat damage? Se pare ca stapanul avea dreptate, nu v-a fi usor deloc!" "O deducere impresionanta Maria Ta, insa ma tem ca nu te va ajuta cu nimic. Pregetestete sa-mi vezi adevatara abilitate..."
Xanek: "Hahaha" bufni acesta in ras "acum chiar si incepi sa vorbesti ca gorilele lui Kron." Una din sprancenele lui Talon incepu sa tremure; incepea sa fie iritat de tanarul demon; ceva foarte rar pentru el.
Talon: "Sa terminam cu vorba!" spuse acesta calm. Impreuna mainile in forma de x, apoi le trase inapoi. Trase aer in piept si sari in fuga spre demon. Viteza lui era impresionanta chiar si pentru Xan; pana la urma urmei, Talon era un om. In cateva secunde erau din nou fata in fata. "Asura's Ten Hands of Death!" zbiera Talon, dezlantuind un atac asupra demonului; lovituri multiple zburara spre acesta cu o viteza incredibila, parca lansate de 10 maini deodata. "Sa te vad evitandu-l pe acesta!!!" Insa de data aceasta Xan nu se grabi sa-si mai scoata din nou coasa. Evita o lovitura, apoi pe a doua, si tot asa calcand mereu inapoi. Dintr-odata se opri pe loc si-si planta un picior in pamant. O lovitura nu intarzie sa vina si-l izbi din plin peste fata; insa demonul se folosi de oportunitate si-i prinse mana acestuia. Talon ataca in continuare, insa deja raza lui de atac fu scurtata, iar Xan i-o prinse si pe aceea cu usurinta la sub-brat.
Xanek: "Orice fel de stil demonic ai folosi, tot om esti, si tot numai doua maini ai... frumoasa tehnica, insa odata ce mainile iti sunt imobilizate...heh, vezi si tu!" Zicand acestea, ii izbi lui Talon un cap in gura...si ii elibera mainile. "Si inca ceva..." In timp ce Talon cadea spre pamant, demonul puse mana pe una din gautlet-urile lui; prinse partea cu capul de tigru, iar acesta se desprinse de restul manusii; cele doua parti fiind legate de un lant. Xanek smuci puternic de lant, il trase pe acesta inapoi, si ii mai pali un pumn peste fata. Demoul il tinu pe acesta intr-o serie de lovituri, transformandu-l intr-un adevarat yoyo. Ultima lovitura veni iar Talon cazu la pamant, insa din nou nu statu mult acolo ca fusese tras din nou. Xan prinse lantul cu ambele maini si incepu sa-l invarta. Odata eliberat din mainile demonului, Talon fu azvarlit puternic intr-o duna de nisip. Xanek pasi incet spre el: "Te mai intreb odata, de ce ai venit aici?" Talon vru sa se ridice incet, scuipa sangele din gura si cazu inapoi in fund pe pamant gafaind.
Talon: "Deja ti-am raspuns, am venit..."
Xanek: "Ma refer ma adevaratul motiv!!" zise demonul rece. "Kron ar trebui sa stie ca cineva cu abilitatile tale nu ar putea sa ma omoare; mai ales un practicant al aceluiasi stil de lupta ca si mine." Talon tresari, apoi lasa capul in pamant. "Se pare ca Kron s-a folosit si de tine, la fel cum face cu toti goon-ii lui!" Insa Talon zambi. Xan se uita ciudat la el, ridicand o spranceana.
Talon: "Marite Xanek, se pare ca victoria usoara impotriva mea ti-a umbrit abilitatile!" ranji acesta. Xanek se uita mirat la el, apoi auzi din spate.
Zexius: "Grrrrraaaahhhhhhh!" Din pieptul acestuia iesea lama ascutita a unei sabii lungi. Demonul cazu in genunchi de durere. In spatele lui, o umbra o tinea pe Angelus pe umar ce parea inconstienta. Xanek impietri.
???: "Te-ai descurcat bine Talon. Sacrificiul tau nu va fi uitat!" spuse necunoscutul. Talon lasa capul in jos sub forma de respect. Necunoscutul retrase sabia, iar Zexius cazu pe pamant tremurand. Xanek privea ingrozit.
Xanek: "C-ce se petrece aici!!!!!!" zbiera acesta furios.
Talon: "Pentru un oarecare motiv, stapanul pare sa se teama de puterile tale, si s-a decis sa-si asigure un avantaj asupra ta." Xanek strangea din dinti de nervi. Stie ca noul oponent nu este unul oarecare, si nu putea risca un atac.
???: "Acum daca ma vei scuza!" zise nou venitul scurt...
Xanek: "Stai...!!!" insa acesta disparu. Demoul privea in gol, inspre locul in care fusese acesta. Picioarele ii tremurau; la fel si mainile. Dintr-odata se auzi vocea gafainda a lui Talon...
Talon: "m-maestrul Ashram se va dovedi un adversar pe masura ta, nu-l subestima sau..." insa nu termina ce avu de zis ca capul ii si zbura, aterizand ceva mai departe in nisip. Corpul ii se prabusi la pamant intr-o balta de sange.
Xanek: "AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!" zbiera acesta, iar strigatul de furie fu auzit pana in locul unde erau ceilalti 3 eroi...

[andemon]

ken ciuli urechile si zise: "wow...cred k aud in strigat de furie..."
kara il privi mirata: "un ce...?". "eh...treaba de baieti." ken lua o pozitie eroica demna: "catre ei!" kara pasi usor pana ajunse langa el: "ai terminat sa te dai mare...?" ken se posomori si incepu sa alerge. "apropo, doamna...ai face bine sa te faci nevazuta o vreme...nu cred k Xan vrea sa iti vada fata...ma rog, nu atasata de cap cel putin..." valsh dadu din umeri indiferenta si disparu in spatele lor.
cei doi ajunsera la dunele de nisip unde xan statea langa doua trupuri. cel sfasiat al lui talon si cel ranit al lui zexius. ken si kara isi dadura seama k avusese loc o lupta, insa nu puteau crede ce s-a intamplat. kara se apropie de ei..."ce...ce s-a...?" ken ii puse mana pe umar si o opri. xan nici nu ridica privirea. furia si disperarea pareau sa il copleseasca. ken se apropie, si il privi pe zexius..."se pare k mushii tai nu sunt doar de forma...au blocat destul de bine atacul..." "zexius se stradui sa ii raspunda..."eh...a supravietui dupa ce am fost aruncat k o carpa nu e asa placut...dar nu ma auzi plangand....au!" "nu...te aud zbierand..." zise ken zambind. "nu...ala eram eu..." zise xan pe un ton grav. "il puteti ajuta?" "incercam...kay, vino un pic." fata se apropie.
xan o privi si fu uimit de cat de mult se schimbase elfa. "esti sigur k o fata moarta il poate ajuta...." kara ii trase imediat o palma electrificata. "nu am venit pana aici sa suport asta de la tine...taci, stai in spate si lasa-ne sa incercam..." xanek era si mai furios, dar se controla...ken si kara se lasara pe vine langa zex. "uite cum facem...eu il tin, sa nu se miste sa agraveze rana, iar tu o cauterizezi cu o mica vraja de foc...." "bun...zexius, iarta-ma, dar stii tu..." demonul tusi..."e greu sa crezi k o flacara pe o rana deschisa face bine...dar stiu k asa e...o sa indur...dati-i drumul!" "stati!" xanek se apropie..."zexius e puternic, baiatul nu il va putea tine...fa-mi loc"
astfel, cu cei doi tintuindu-l si cu kara inchizand rana, zexius indura fara a scoate un sunet...insa dupa ce fu gata, lesina de durere. "phew....nu a fost usor.." zise ken. "nu te plange...macar nu tu erai cel ce putea sa il ucida dak gresea" adauga kara. xan le puse mana pe umar si cei doi inghetara....se asteptau sa fie facuti felii de furia demonului. "mersi...." apoi el pasi mai departe....cei doi rasuflara usurati.
ken intervenii: "sa ne odihnim aici...eu ma voi duce sa chem ajutoare sa il ia pe zex...nu poate ramane aici..." Xan il intrerupse: "nu..eu ma voi duce...." "nici vorba! tu esti singurul in kre am incredere sa o apere pe kay...plus k esti obosit...si mult mai ranit k mine. o sa aduc ajutoare, ne refacem si pornim la drum dupa...nu o sa o lasam pe angel balta!" "sunt prea obosit sa ma cert acum...faci cum vrei...doar sa nu intarzii..." ken zambii si porni la goana in directia Palatului Etern.
in scurt timp se intoarse cu doi ingeri gafaind, dupa ce il urmasera pe baiat....acestia il luara pe zexius, insa nu indraznira sa spuna nimic, din teama de Xanek.. acesta paru usurat vazandu-si prietenul in siguranta...insa acum alte probleme se prevedeau la orizont.

[Yazoo]

"O fata fugea singura printr-o padure deasa si intunecata. Aceasta impingea disperata crengile la o parte din calea ei, grabind pasul; fara sa se uite inapoi, ea fugea cat o tineau picioarele. Rochia lunga si dantelata, acum rupta pealocuri, suvitele elegante din par rosu ca focul, colierul de aur si pietre pretioase, toate acestea ii indicau satura nobila. Nu parea sa aibe mai mult de 10 ani. Rasufla din greu, abia ca nu mai avea aer, insa nu se oprea din fuga. Dintr-odata, se impiedica intr-o piatra si cazu la pamant lovindu-si genuchiul. Lacrimile ii dadura in ochi in timp ce incerca sa se ridice speriata. "Tata!" suspina aceasta cand cazu inapoi pe pamant. "Nu mai pot sa fug...tati unde esti?" Insa tacu dintr-odata, cand tufisurile din jurul ei incepura sa se miste. Aceasta isi puse mainile la gura, incercand sa-si ascunda respiratia grea. Zgomotele deveneau din ce in ce mai tari pana cand unul din tufisuri se dadu la o parte. Inima fetei aproape ca statu in loc in momentul acela; aceasta inchise ochii, si-si puse mainile in cap si se ghemuii parca asteptandu-se la ce e mai rau. "Aici erati maiestatea voastra? Mi-am facut griji ca poate ati patit ceva!" se auzi o voce calda. Fata sari ca arsa la auzirea ei, recunoscand-o. "DAVIOOON!!!" zbiera ea sarind la gatul noului venit; lacrimile ii curgeau siroaie pe obraji. "Gata, gata, linistestete, va fi bine acum!" spuse usor acesta mangaind-o incet pe cap. Noul venit erau un tanar elf, imbracat in armura usoara. Arcul era asezat pe pamant iar tolba plina de sageti langa el. Ceva mai in spate, doua creaturi micute, avand aspectul unor iepuri erau legate de urechi, pregatite pentru transport. Davion o astepta rabdator pe micuta sa se linisteasca. Dintr-odata acesata amuti. "Ce s-a intamplat?" se mira el. Fata se uita speriata in spate; nimic. Respira usurata si-si sterse lacrimile de la ochi. "Te-ai intalnit cu vreoun animal salbatic?" intreba el. "Nu! NU era animal. Nu am mai vazut ceva asemanator pana acum. Era urat, cu coarne si...si simteam o rautate emanand din el M-a observat insa am fugit cat am putut..!" zise tanara cu voce tremuranda. "POFTIM!?!" sari elful. In acel moment, urechile lui sensibile auzira ceva in spatele lui, intoarse capul, la fix pentru a evita cat de cat lama ascutita ce aparu parca de nicaieri. Sabia il lovi, taindu-l peste ochiul stang. Davion cazu pe spate la pamant plin de sange pe fata, tinand-o pe fata strans la piept. "D-DAVION...DAVION!" striga aceasta speriata! "Esti bine, Davion, raspunde..." insa impietri cand langa ea se orpi o silueta intunecata. Iarba si restul plantelor se uscara instant imprejur. Fata intoarse tremurand capul..."


Eroi inaintau incet; Xanek il tinea pe umar pe prietenul sau, care inca lupta cu durerea de la rana. Ken si Kara mergeau in spatele lor, insa nu scoteau nici un cuvant. Dintr-odata, Ken grabi pasul si spuse...
Ken: "xan batrane esti bine? ..." insa nu termina de zis ca fu tras pe guler inapoi de Kara.
Kara: "Cum poti sa intrebi asa ceva??? Normal ca nu e bine!!! Maimutoi insensibil!!" ii spoti aceasta.
Ken: "Si atunci ce propui sa fac...sa stau cu mainile in buzunar si sa astept sa-si revina?" spoti acesta la randul lui.
Kara: "N-nu stiu!" intoarse elfa capul. "Nu l-am vazut niciodata asa..."
Ken: "E clar ca Nekron a rapit-o pe Angel, dar oare ce-o avea planuit cu ea?"
Kara: "Nu stiu, dar daca ii atinge chiar si un fir de par, o sa trebuiasca sa se fereasca de mine mai mult decat de Xanek sau oricine altcineva!" stranse aceasta pumnii. Ken zambi in interiorul lui, insa tacu. Fu din nou liniste.

Zexius: "S-sunt atat de slab...daca, daca as fi fost mai atent, mai puternic, Angel nu ar acum..." lasa acesta capul in jos. Xanek tacu, cum se si astepta Zexius, insa dupa un timp raspunse.
Xanek: "Nu fa asta mai greu decat e deja! Tine minte ca esti singurul caruia i-as incredinta siguranta ei. De data asta, inamicul ne-a luat pe toti prin surprindere...acest lucru nu se va mai intampla...nicodata!!!" Zexius vru sa mai zica ceva, insa lasa capul plecat. "Iar cand ii vom gasi, ma vei ajuta s-o salvez prietene!" Ochii demonului se luminara...

[sungoddess]

Mult timp Xan nu scosese nicio vorba.Mergea cu privirea inainte,insa ochii lui erau plini de ura dar si de disperare.Gandul ii era prea departe .Unde o fi Angel?Ce o fi patit?Care era planul lor?sute de intrebari fara raspuns parca explodau in capul demonului.
Kara si ken il priveau mai din urma cu regret.
-Sper ca e bine...,zise Ken vazand fata lui Xan.
-Femeia pe care o iubeste tocmai a fost rapita,prietenul lui a fost injunghiat...ooodaaa....sigur se simte super extra,se irita Kara.
Ken inghiti in sec.
-Si nu putem sa facem nimic sa-l binedispunem?intreba el frecandu-se in cap.
-Deci....unde mergem?intreba Kara tare.Xan se opri o clipa dar nu stia ce sa spuna.Ramase fara urme.Amuleta de la gatul lui Angel nu emana nimic,ceea ce insemna ca...fie e in alta dimensiune...fie...Xan stranse pumnul nervos.
Kara il privi cu coada ochiului si pufni dupa care se apropie de demon cu o siguranta extrem de mare in miscarile ei.
-Xan in impas...un moment foarte dramatic...dar iti sugerez sa spui mai repede ce crezi,pentru ca Angel poate fi in mare pericol...si nu vreau sa o vad nici macar cu o lacrima in ochi,zise ea serioasa.
-Nici eu,zise el scurt,dar nu stiu unde am putea merge....
Valsharess care statuse prea mult in umbra reaparu,mai iritata ca oricand.
Xanek probabil fusese cel mai uimit dintre toti s-o revada.
-Nu ai plecat?intreba el intorcandu-i spatele.
-Drumul meu este in Dar'Kunor,si al vostru de asemenea...tinta este nekron...nu pot sa cred ca esti in stare sa deviezi de la drum pentru a cauta pe fata aia care...Xanek o pocni inainte sa apuce sa mai zica ceva.Ura de pe chip nu semana cu nimic din ce mai vazusera ken sau kara pana atunci.Valsh ramase nitel perplexa.
-Acea fata...este singurul motiv adevarat pentru care mai traiesc...daca ea pateste ceva...nu imi mai pasa de nimic.
ken si Kara ramasera cu gura cascata...apoi Kara dadu o scatoalca semi-demonului.
-Hei..da io c am facut?intreaba el uimit.
-Nu stiu..imi veni asa sa dau...zise ea privind in partea opusa.
-Ashram zici?schimba putin subiectul Valsharess.Maestru?Oare...
Xanek paru ca se lumineaza putin la fata.
-Ce?Ai auzit de el?intreba Xanek repede.
-Un vrajitor,care am auzit ca se pricepe nu numai la vraji...,spuse cu subinteles Valsh.
-Unde?intreba scurt Xan.Valsharess tacu o clipa...Xan striga Unde???
-Ultima data a fost vazut in salasurile strafunde ale Iadului,dar...asta a fost acum mult timp...
-In Iad?repeta Kara.
-Am auzit ca acolo carnea este foarte bine fripta!glumi Ken.
-Atunci acolo mergem!zise Xan.Iar tu,zise el intorcandu-se spre Valsharess,ne vei teleporta.Valsh facu ochii mari.Evident ideea nu-i suradea.
-Kron vrea sa atace Centrul...iar eu nu-i voi permite,n-am niciun interes s-o salvez pe iubita ta.Xan o lua de gat.
-Nu fusese o rugaminte...fusese UN ORDIN!Caci de mine nu mai scapi daca nu ne vei duce acolo.
-Si nici de mine,zise Kara punand o mana  pe mijloc.


-Chiar in gura leului!zise o voce in intuneric,urmarind-o pe Angel inconstienta ,prinsa in spatele barelor de energie intunecata.

[Yazoo]

"Ochii fetei i se facura mari de groaza; se dadu inapoi tremurand, tarandu-se pe pamant. In fata ei, o creatura aproape scheletica, se uita la cei doi cu ochii galbeni si malefici, ranjind cu dintii ascutiti lingandu-se pe buze Era inbracat cu o armura neagra ce-i acoperea mainile si picioarele...improscata cu sange. In mana tinea o sabie lunga pe care o legana usor; stropi de sange picurau incet de pe lama. Acesta intoarse privirea spre fata ce tremura de graza ceva mai departe; infipse sabia in pamant, si se apleca, mangaindu-si barba rara ce izvora din fata lui ce aducea mult a craniu. Fata se dadu un pic mai in spate; lacrimile ii dadura din nou, se ghemui ascunzandu-si capul. "Deci tu esti fata maretului rege Legna?" spuse dintr-odata bestia. Fata tresari la auzirea numelui. "Ai mirosul lui nenorocit in jurul tau!" continua acesta. "Nu-ti pot spune cat necaz mi-au provocat cei din neamult tau blestemat..." insa in momentul acela, creatura se dadu in spate cu o agilitate ce nu era de asteptat, evitand lovitura de pumnal a elfului ce paru ca-si revenise dupa atac. "TU! Ce treaba ai in padurile acestea demonule!" "Demon?" gandi fata; era prima oara cand auzi acea denumire. "Mhhahhahh!" rase acesta printre dinti, "Am auzit ca Maria sa este la vanatoare, asa ca m-am gandit sa ies si io un pic la vanatoare pe cont propriu!" "Prost ca intotdeauna, nu ma asteptam la altceva de la unul ca tine!" ranji elful; demonul se incrunta un pic. "Tocmai mi-ai dezvaluit ca esti singur, dupa ce te voi distruge..." "Gwahahaha" bufni demonul intr-un ras diabolic. De data asta, Davion fu cel iritat, insa nu avu mult timp de gandire, ca si fu prins de cap de bestie si ridicat in sus. "C-cum na-naiba...?" "Nu ma subestima culegator amarat de papadi ce esti; am calcat peste sute de cadavre pana acum, ce te face sa crezi ca tu ma vei putea 'distruge'?" De durere elful scapa pumnalul din mana in timp ce se zvarcolea in aer, incercand sa se elibereze. Insa demonul nu statu nici el mult pe ganduri, isi incorda bratul, lua avant si-l planta pe elf cu capul in pamant, tinandu-l acolo o vreme. Dintr-un colt mai indepartat, micuta privea ingrozita la cele ce se petreceau; ar fi tipat dupa ajutor, insa nu putea...ar fi luat-o la fuga, insa picioarele ii tremurau prea tare si n-o ascultau. Trupul elfului se prabusi pe pamant. "Creaturi patetice!" incuviinta demonul trecand pe langa trupul nemiscat al acestuia ridicandu-si sabia din pamant. "Acum unde ramasesem...." "Stapana...fugi..." se auzi insa o voce slaba din spate. Fata suspina la auzirea ei. "...te rog...fugi cat poti...il voi incetini....cauta-l pe tatal tau...." continua aceasta. "Ce vei face???" se intoarse demonul nervos, insa ramase uimit de ce vazu. Trupul elfului era invaluit de flacari puternice ce mistuiau imprejurimile. "Hooo!!" ranji demonul, "se pare ca acum va deveni ceva mai interesant!". "...t-te rog...grabestete..." zise Davion cu ultimile puteri. Fata dadu din cap ca nu, insa nu putea scoate nici o vorba; lacrimile ii curgeau siroi; dadea din cap repetat ca nu vrea sa plece. Elful stranse din dinti. Dintrodata, unghile ii devenira gheare, dintii colti ascutiti, pielea ii se intari luand forma unor solzi gigantici, iar din spate ii se inaltau spre cer doua aripi gigantice. Acesta exploda intr-o bila de foc ce-l orbi pe demon. Pasi apoi in forma lui adevarata, ceea de dragon. "Imi pare rau stapana...insa...sa sti ca a fost o onoare sa va slujesc familia!" spuse acesta cu o voce groasa, insa totusi calda. Fata se ridica in picioare si vru sa mearga la el, insa dragonul scutura puternic din aripi, iar vantul puternic o impinse inapoi, mai mult, aproape ca o lua pe sus si o arunca in departare. Fata cazu intr-un tufis la ceva departare ce unde era Davion; vru sa se intoarca insa vocea lui ii rasuna in cap. Isi puse mainile la ochi, apoi o lua la fuga in cealalta directie plangand. Fugea din nou cat putea de tare, insa un strigat de durere ii penetra inima; recunoscu ragnetul, insa nu se orpi. Abia ca mai vedea de lacrimi pe unde merge, iar dintr-odata, iesind dintr-un tufis, dadu peste ceva, se impiedica si cazu la pamant rostogolindu-se un pic. "Hei! Ai grija pe unde mergi copilo!" se auzi o voce. Fata se ridica tremurand de durere, si intoarse incet capul in aceea directie. "Hei hei, nu plange, hei nu plange, nu am vrut sa zic asta! Esti bine?" se auzi din nou. Fata isi sterse incet lacrimile din ochi sa poata vedea mai bine. In fata ei statea un baiat, cam de aceeasi varsta cu ea; parul lui era lung de un rosu deschis, iar ochi galbeni ii straluceau. Era imbracat intr-o bluza larga cu maneci lungi si pantaloni rupti de panza. Langa el, zacea un mistret urias pe jumatate mancat..."


Valsharess: "Ignoranti, cu totii!" bufni aceasta. "Fie, cum vreti voi, insa sa nu plangeti de consecinte pe urma!" Aceasta pasi in mijlocul lor si inchise ochii. "Dati-mi o secunda, Iadul e vast, imi va lua ceva sa...." insa tresari dintr-odata.
Xanek: "Ce-i? Ce s-a intamplat? Ai gasit locul?" sari acesta.
Valsharess: "Da! Uniti-va mainile si plecam." Acestia facura cum li se spuse, si in momentul urmator disparura toti intr-un nor negru de fum.

[andemon]

"bla...si de ce ma tin eu de mana cu ea...bleah!" valsh se uita cu ura la baiat...."ah...tocmai ma gandeam ce piele fina ai...hehe..." sfera de lumina invocata de demonita ii invalui pe toti patru eroii. ken simti iar aceeasi senzatia de dizlocare si vartej k atunci knd plecase intr-un suflet sa o salveze pe kara. nu ii placea deloc...ba chiar ii dadea greata. dupa ce vraja fu gata si ei ajunsesera in noua locatie, ken goni in spatele unor pietre si voma, nemaiputandu-se abtine. "la naiba...si nici nu mancasem.." el tusi si incerca sa isi vina in fire. "ia stai asa....pietre incinse...pucioasa...ori sunt acasa la mama, ori in iad..." kara veni si il trase inapoi langa ceilalti. "da...as recunoaste apucatura asta de oriunde..."gandi ken vesel si zambi. " ma mir k poti zambi pana si aici...kiar nimic nu te intristeaza?" ken o privi si ii dadu replica: "ar fi un lucru sau doua...dar incerc sa le evit..."
cei cinci se stransera in jur. zexius era insa diferit acum. rana i se inchisese si forta ii revenise. "normal" intervenii xanek "aici e locul nostru...magia raiului e ineficienta, dar kiar si numai aerul de aici ne reface." zexius stranse pumnul drept si zambi. "da...locul asta are si avantaje." valsharess pasi inainte, tot mai iritata. "suntem aici...si dak fiul meu nu mai are ordine, imi voi vedea de drum...ken, kara veniti!" cei doi sovaira..."am zis veniti! avem mult de mers si un inamic puternic de infrant...nu va voi lasa sa va pierdeti timpul cu ceea ce e evident o capcana!" kara facu primul pas, vrand sa obiecteze, insa ken o prinse de brat. dadu din cap in semn de negare si inainta spre femeie. "si eu si ea iti suntem datori...insa dak tu vrei k eu sa imi parasesc prietenii la nevoie k sa iti fiu in subordine, ma poti ucide kiar aici si acum." ken intinse mainile in lateral. valsh il privi cu dispret, dar ramase nemiscata. "nu iti arunca viata pentru altii...vei vedea nu merita..." spuse ea cu amaraciune in glas. apoi ii intoarse spatele. ken rasufla usurat. "nu imi arunc viata, stapana...o dau la schimb...pariez pe existenta mea k il voi ajuta pe xan sa o aduca inapoi pe angel...si stiu k tu poti intelege asta!" valsh nu se intoarse, pufin, pocni din degete..."nu muri prea devreme...mai am planuri cu tine..si mai ales cu ea..." apoi disparu instantaneu.
ken incepu imediat sa sara de bucurie "baba a plecat! baba a plecat! pfiu...imi statea k un ghimpe in fund...." kara era si ea usurata. o lupta aici ar fi atras atentie, si i-ar fi si slabit. "intr-o zi stilul tau totul sau nimic te va costa..." ken se intoarse spre ea si zise zambind "da..ei atunci sper sa fii prin zona sa ma ajuti cu plata....". kara zambi si ii puse mana pe umar lui ken...se apropie incet de fata lui si ii sopti..."ai vrea tu...nevolnicule..."
xanek era acum cu gandul in alta parte. incerca sa recunoasca lumea aceasta....dar mereu ii parea k lipseste ceva. si stia si ce..de fapt tocmai de aceea si venise pana aici. zexius veni din spate. "lord xanek...am face bine sa pornim. nu suntem suflete, dar cei de aici vor ataca in curand. totul in iad e hrana pentru altceva..." "stiu...sa mergem." xan si ceilalti pornira, coborand colina pe kre statusera pana acum. in fata lor se intindea Marea Campie..."Hells Half Acre" cum era numita. "deci e numai jumate de acru..mie mi se pare mai mult" zise ken confuz. "numele e ironic..." zise xanek pe un ton nostalgic..."vrea sa spuna k dak pasesti aici esti deja pe jumatate mort..." ken incepu sa rada...apoi sari inainte si incepu sa alerge in fata tuturor. "pai se insala! sunt mort pe de-a intregul!" "nebunule! nu te poti..." kara in intrerupse pe xan, sarind si ea inainte. "eh hai...cum sa nu poti?"
cei doi stateau in mijlocul campului, iar din toate partile, demoni hidosi navaleau cu ura in ochi si otel in maini. ken zambi...astepta k demonii sa se apropie..apoi lovi pamantul cu puterem aruncandu-i pe cativa in aer. "sunt ai tai!" kara ridica mainile ce luceau a albastru intens...in urmatorul moment demonii fura redusi la cenusa de fulgerul fetei. ken lovea acum in stanga si in dreapta, apuca un demon,  il arunca in ceilalti, sari peste urmatorii, si ii lovi cu picioarele sarind de la unul la altul. kara statea nemiscata...demonii se apropiara, insa fura paralizati instantaneu. kara apoi isi concentra energia electrica in maini si crea doua lame albastre lucind. se rasuci cu repeziciune si ii despica pe demonii de langa ea. apoi privi spre xanek si striga..."haide! atfel pierzi festinul...." apoi ea se avanta spre urmatorul grup.
xanek zambi..."mda...se pare k o data ajunsa in iar...toata lumea se crede demon...sa va arat cum se face..." el se teleporta in mijlocul hoardei....acestia parca stateau pe loc fata de viteza lui xan. acesta isi invoca coasa in mana dreapta, o rasuci si ii arunca la o parte pe cei din stanga...se teleporta iar pt a evita navala din stanga, si apoi ii taie si pe acestia. insa gloata parea fara numar...xanek zambi si facu coasa lui sa dispara. timpul statu in loc...apoi toti demonii pe o raza mare fura acoperiti instantaneu de taieturi si cazura imediat...kara si ken ramasera umiti...xanek, lordul demon, revenise in iad.

[Yazoo]

"Fata se uita mirata. Ridica capul insa observa ca nu putea vedea fata baiatului, aceasta fiind in ceata. Isi mai sterse odata ochii insa acelasi lucru. "Esti bine?" Vocea lui se auze din ce in ce mai incet. Fata se sperie si incepu sa tremure; se mai uita odata la el, insa de data asta fata lui era doar o pata neagra; nu mai putea distinge nimic. Se prinse cu mainile de cap si se ghemui pe pamant..."

Dinspre usa pasi in camera o silueta intunecata.
???: "Ar trebui sa fie gata procesul!" spuse dintr-odata. Vocea apartinea unui barbat. "De ce a tinut atat? Hmm, nu conteaza!" Barbatul se propie de o masa ce era plasata in mijlocul incaperii; lumanarea de pe ea scoase la iveala cateva trasaturi: barbatul purta o pelerina neagra, iar gluga ii acoperea capul insa lasa sa se vada o barba intunecata si deasa insa nu foarte lunga. Nu era foarte inalt, si nici nu parea prea solid. Acesta trase un scaun si se aseza privind spre fundul camerei mangaindu-si barba. "In curand vei fi gata draga mea...hahaha..." <Bzang> se auzi dintr-odata usa trantindu-se.
???(2): "maestreashrammaestreashram!!!!" Barbatul intoarse capul incet. Un mic demon rosu statea in usa gafaind parand speriat de moarte.
Ashram: "Acum ce mai vrei Hctib?" intreba acesta frecandu-se la ochi iritat.
Hctib: "vestiproastevestiproaste!!!!!!" zbiera demonul "foartefoartefoarteproastedadada!!!"
Ashram: "Mai incet creatura infernala, ma doare capul deja!" se rasti bartatul la demon.
Hctib: "scuzemaestremiidescuze!!!!" se scuza in genunchi demonul, tremurand.
Ashram: "Offf...deci...care e vestea ce-a proasta?"
Hctib: "lordlordxaneklordxanekantsaintors!!!!" sari acesta in picioare disperat. "sisisisivineincoace!!!!"
Ashram: "Binenteles punga de carne ce esti!" Demonul cazu in fund mirat. "Doar am fost personal la suprafata sa-i dau invitatia, mhahaha." Falca micului demon cazu si nu mai avu curaj sa zica nimic. Dintr-odata, din fundul camerei se auzi o voce feminina. Asham se ridica repede si se indrepta acolo. "Doamna mea, v-ati trezit! Lasati-ma sa va ajut..." ridica acesta mana politicos. Din intuneric un brat slab si palid se ridica si il prinse de mana. Pasi inainte.
Hctib: "aaaaaaaaahhhh!" zbiera acesta speriat si se ascunse sub masa tremurand.

Xanek tresari. Parca pentru un moment ii simti energia.

[sungoddess]

-Angel!? sopti el parca incercand sa se conecteze cu mintea ei,insa nu primi niciun raspuns.
Trase aer in piept adanc si ranji.Ceilalti trei se uitau la el mirati.
-Se pare ca aerul de acasa ti-a facut mai bine decat credeam,zise Kara,ai inceput si sa razi fara motiv.Xan indrepta deodata coasa in fata lor,direct prin campie.
-Am simtit-o pe Angel,si impulsul a venit din directia aceea.Talismanul pe care i l-am dat isi face efectul,acum ca am simtit-o este clar ca se afla in dimensiunea asta,si mai mult...cred ca tocmai e constienta.Zex ,Kara si ken ramasera cu rasuflarea taiata pentru o clipa,ascultandu-l pe demon si sorbandu-i fiecare cuvant.
-Oriunde ar fi,daca am simtit impulsul mintii ei asa slab,fie e foarte departe,fie foarte slabita...
-Si cum de ti-ai dat seama?intreba Kara apropiindu-se de el si privind campia intinsa.
-Pe Angel o simt mereu,in mintea mea,ii simt adevarata stare sufleteasca,Kara dori sa zica ceva dar el o opri,nu intreba cum anume..a fost acum mult timp,si acum am simtit teama si confuzie,deci probabil tocmai s-a trezit.Fara alte avertismente o lua la pas grabit ianinte.
-Uhm...alooo...Xan?intervenii Zexius,asta este...CAMPIA..aia..unde ne-au tabacit fundul acum mult timp tipii aia....sigur vrei s-o iei prin mijloc...doar e teritoriul lor.Xan ranji:
-Prietene...asta a fost acum mult..mult timp..si pe tine te-au rupt in bataie...io nu primisem decat 20 de pumni in mutra,30 in coaste...si un cutit in partea de jos a abdomenului....
-Da..da cel putin eu nu a trebuit sa indur umilinta de a fi ales urmatorul sot al fetei capeteniei,chicoti Zexius.pe Xan il apucara transpiratiile.Kara si ken se uitara ranjind diabolic unul la celalalt.
-Asta..s-a rezolvat..pufni el,i-am gasit pe altu!...''Mi-a luat 1 an sa gasesc pe cineva destul de prost s-o ia pe pocitania aia de nevasta..''inghiti el in sec.
Kara abia il tinea pe ken sa nu lesine pe jos de ras.
Acum ca avea o urma a lui Angel speranta crescu mult in inima celor 4.O luara la sanatoasa prin mijlocul campiei care se intindea enorm de mult inainte.
-Aoleu..picioarele!!striga ken.Nu m-am mai batut de mult,incep sa ma ramolesc.Kara zvanta inaintea tuturor.
-N-ai mai fost prin Iad,nu?ranji Xan vazand-o cum o ia repede inainte.Kara dadu sa intrebe despre ce vorbea dar deodata pamantul se prabusi sub ea,noroc ca sarise la timp.Defapt..pamantul nu cazuse...se topise..in anumite parti  lava de sub campie care era foarte aproape de suprafata tasnea mai puternic.
-Nu-i de mirare ca-i asa cald,ia uite ce ventilatie avem sub picioare!zise ken tragand de haine transpirat tot.
-Aveti grija cum mergeti,pamantul este extrem de instabil,si oricand puteti sa cadeti.Campia asta este nivelul superior al iadului,de-aia avem pe ce merge,explica Xanek.
-Si cum mergeati la ''nivelul inferior'' ?intreba Kara ironic.
-Zburam!interveni Zexius,cu vehiculele speciale.Ken se freca in cap nedumerit.
-Nu credeam ca Iadul e asa...credeam ca toti clocotesc intr-o oala mare..si sunt mancati de DRACU...cv de genu...
Xan pufni:
-Ce...??Luci?Dracu..fi serios..tipu e ok..da sa nu-l calci pe nervi..ca at te mananca la cina!Kara ridica uimita din sprancene:
-Luci?Adica..Lucifer...voi doi..va..''aveti bine''?Xan paru super relaxat:
-Normal.....l-am ajutat cu niste chestii pe ici-colo...si..Ken vantura mainile...
-Nu..NU..nu vreau sa stiu..sa mergem!!
-Curcanul e bine facut la focul lor!mai adauga Xan.Ken se opri si ciuli urechile:
-Si zici ca-i de treaba?se apropie el si intreba mieros.
-Da..mai ales cu demonii...desi..pe elfi nu prea ii are la suflet,zise el si o privi pe Kara care pufni.
-Suflet?Care suflet?intreba ea si o lua la drum.

[andemon]

pe masura ce isi urmau calea, caldura devenea tot mai mare, iar pamantul tot mai instabil. pt ken kre fusese pana acum in rai era si mai rau..."da sigur....de ce sa nu o duca pe angel in alt loc al raiului...aduce-ti-o in iad. putem sa o cautam k disperatii si sa ne si coacem in timpu asta!" kara se uita la el..."nu inteleg de ce te tot plangi...nu e asa de rau aici, dupa ce te obisnuiesti..." "oooo,da, sa stii k kiar vreau sa ma obisnuiesc cu locul asta...". xan intervenii si el "continua cu galagia asta si o sa te arunc personal afara de aici...gura ta mare e mai rea decat taramul nostru." ken tacu pt moment...desi nici el nu stia de ce, acum k inainta pe calea spre adancul iadului, devenea tot mai nelinistit...parca pana si aerul ii zgaria gatul knd respira.
cei 4 intrara acum intr-o stramtoare...desi nu era foarte ingusta, zidurile ce o inconjurau erau destul de inalte. capatul ei nici macar nu era vizibil. "fiti atenti. desi o ambuscada intr-o stramtoare e o idee veche, cei de aici nu tin sa fie originali knd vine vorba de capturarea prazii...". ken pufni. "...e ceva ce nu stii domnule <eu il stiu pe diavol si am locuit in iad>?" xan se enerva.."da! cum sa iti scot limba mai repede, dar astfel incat sa fie si dureros! o cauti, piticule..." zexius intervenii..."cred k imi dau seama ce se petrece aici...ken, initial tu erai un suflet din rai nu?" "nu aveam halou sau ceva de genu...dar acolo am ajuns knd am murit..." "atunci mediul tau natural e raiul...iar aici in iad, totul ti se pare amenintator si neplacut...de aceea ai starea pe kre o simti...asa ne simteam si eu si xan in rai..." "ahaa...dar voi nu va comportati prea diferit?" zise kara. "da...pai zex e un tip destul de controlat...iar Xan e oricum mereu manios si cu capsa pusa, asa k nu am observa nici o modificare..." adauga ken pe un ton batjocoritor. xan se repezi imediat spre el, insa fu prins de kara si zexius "usor, lord xanek..." "da...nu merita...incearca sa il intelegi si tu..." "O SA IL INTELEG DESTUL DUPA CE II FAC BIOPSIA CU COASA MEA! DATI-MI DRUMUL! O SA II REARANJEZ ANATOMIA!" ken isi dadu si el seama acum k ce spunea zexius e adevarat..."whoa...kiar k am luat-o razna...xan, scuze..." si ken isi dadu cateva palme pt a-si reveni. apoi se apropie de xan, intinzandu-i mana "fara suparare...o sa caut sa imi descarc nelinistea altcumva de acum..." xan se apropie si el, inclesta pumnul si il lovi pe ken aruncandu-l in aer..."uite o metoda buna...incearca sa iti aduni dintii de pe jos si sa ii numeri...hmph..."
deodata pamantul incepu sa se zguduie...ceva se apropia. "ceva se apropie..." zise kara...."stiu..asa a zis si naratorul, kay..." xan se concentra..."sunt doi....se pare k vin din ambele parti. vor sa ne inconjoare." isi scoase coasa la iveala, ii facu semn lui zexius sa se apropie si privi in directia spre kre mergeau. "noi il luam pe asta...voi aveti grija. doi dusmani puternici pot fi mai rai decat 100 de nevolnici." ken dadu sa spuna ceva, insa kara ii puse imediat mana la gura..."o sa fim precauti...iar tu tineti gura!" ken mormai, dar o asculta.
zguduitul pamantului devenea tot mai puternic..pana cand din zare putea fi vazuta o silueata enorma apropindu-se. din spatele cetei stacojii, un demon imens si obez se arata..."wow...nu am fost in viata mea mai recunoscator pt o carpa in jurul unui mijloc..." kara incuviinta "eh, ACUM poti sa te descarci cat vrei...." deodata se auzi o voce..."mai sa fie...un suflet pur...si o fata cu o aura extrem de ciudata. prazile de aici devin interesante." de pe capul uriasului, un demon slab si ascutit ranjii la cei doi. "stai asa, stai asa...cum adica prazi?!" intreba ken din ce in ce mai iritat. "sufletele ce vin dinspre jumatatea de acru sunt de obicei suflete noi...noua vanatorilor ne revine sarcina de a le ghida spre eternitatea de chin ce ii asteapta...asta dak nu sunt sfasiati de demonii din acru. dar vad k nu e cazul vostru..." "hmph" intervenii kara pe un ton superior."nici nu ne-au putut atinge...iar tu o sa regreti k ai ales prada asta..." zise ea aratand cu degetul spre ea si ken. "deja regret...nu imi place prada guraliva k voi...dar munca e munca. trebuie sa imi castig si eu existenta demonica cu ceva nu?" "ok...haide atunci sa incepem...banuiesc k ai mult de lucru, si noi avem de ajuns undeva...sa vedem cine va fi la timp astazi..." spuse ken si lua pozitia de lupta. "vai ce grabiti suntem...nici macar nu m-ai lasat sa ma prezint...trebuie sa iti spun numele meu inainte de a incepe..asa e ritualul aici. un fel de eticheta a pradatorului si a prazii incoltite..." "incoltiti?!" se mira kara. "ma rog...prinsi intre ciocan si nicovala, adusi la inghesuiala...alege orice idiom vrei. numele meu......este !Xobile [pronuntat <click>pile...trust me on this one>!"
.................................................................................................
.................................................................................................
ken se apropie de kara..."um kay...am eu urechile infundate...k nu am auzit decat <click>pile....?" kara ridica o spranceana in timp ce incerca sa se abtina de la ras..."nu....cred k asta e numele lui...." "aha....atunci.....AHAHAHAHAHA!" ken cazu in genunchi, razand in hohote...."frate...ai un click in nume! AHAHAHA!" demonul se simti jignit..."acesta e numele unuia dintre cei mai eficienti vanatori...indrazbesti sa ma batjocori?!" "tipule...hahaha...nu e vorba de indrazneala aici..ahaha...sau ma rog...haha...tu esti mai curajos decat mine, dak folosesti asa un nume.....uuuuuhahaha." demonul se saturase, si isi ordona creatura sa il atace pe baiat. uriasul ridica repede pumnul si lovi cu putere, aruncandu-l pe ken in peretele canionului. "ouch....e rapid....<cough>" kara stia acum k adversarul era rapid dar si mare. se pregati si alerga spre el. uimitor, ea simti k viteza ei e mai mare acum decat inainte...apoi isi dadu seama k isi trimisese energia electrica in muschii picioarelor, intarindu-i. uriasul ataca iar cu pumnul, insa kara sarii evitand lovitura, stranse energia in mana, si apoi o elibera in creatura sub forma unui arc puternic de electricitate. demonul isi incrucisa bratele si bloca lovitura, apoi se rasuci atacand-o pe fata. kara se lasa sa cada, si apoi sari inapoi pt a evita sa fie calcata. "la naiba...curentul e prea slab sa il afecteze...va trebui sa incerc sa il paralizez..." ea stranse iar energie in maini, privind cu atentie cum demonul urias se apropia. "nu imi place sa livrez marfa zdrobita, dar nu imi dai de ales!" striga !xobile. kara se strecura cu viteza printre picioarele demonului, si de la spate il lovi cu energia electrica paralizanta. uriasul ramase nemiscat. "am reusit...acum pot sa ii atac punctul slab si sa....ce?!" kara nu isi termina gandul, k !xobile se teleporta langa ea si o imobiliza cu un bici luminos puternic. ea nu putea rupe lagatura. "ha...ai doi dusmani fetito...nu subestima nici unul...acum k te am pe tine baiatul va fi prada usoara..."
ken vazu scena. "kay! da-i drumul clicule!" se repezi imediat spre cei doi, insa demonul cel imens ataca iar cu o lovitura rapida de pumn. ken gandi repede..."nu am de ales....trebuie sa folosesc forma aia, altfel kay ar putea pati ceva mai rau decat sa ii miroasa gura clicului....demonizer!" o strafulgerare de lumina izbucni din locul unde cei doi se intalnira, iar pamantul se zgudui cu putere, crapandu-se. "ce...ce a fost asta?!" "sa fie demonizer...dar inainte nu era asa de puternica...ce naiba?" gandi kara.
praful se lasa, iar ken si uriasul puteau fi vazuti, cu pumnii lor drepti inclestati..."aaah...acum parca e mai bine..." zise ken. "esti k acasa aici, nu...?" el privi in ochii uriasului...el ranjea. "sa ghicesc....acum tu gandesti: <din moment ce am forta egala cu el, e in regula...>. nu e kiar asa....vezi tu..." ken zvacni pumnul si il arunca in spate pe urias. "asa e knd imping eu inapoi!". !xobile se teleporta inapoi pe capul partenerului sau. "forta ta a mare...sa vedem dak gandesti asa cum lovesti..." demonul se repezi iar spre ken...baiatul insa nu se misca. demonul ridica pumnul si il aduse in jos cu forta. ken ii prinse mana si se pregati sa contra atace....insa imediat aparu in spatele sau celalat inamic..."cum spuneam...lupti cum gandesti...adik limitat..hehe....ce?!" demonul privi mirat cum ken disparu instantaneu din fata sa. "poate...dar ma misc mai repede decat gandesc..." zise ken, acum pe crestetul capului uriasului. ken sari, isi inclesta pumnul, si lovi cu atata forta incat, gigantul fu strivit si aruncat in pamant imediat. kara nu statu degeaba...cu energia sa, rupse biciul, tinti spre !xobile si arunca bila de energie, kre isi nimeri tinta, paralizand-o. ken cazu in picioare...kara se apropie de demonul ramasa masca de uimire..."tu...tu esti k noi..." ken il corecta.."nu....sunt mai aratos un pic...kay, e numai al tau..." kara isi invoca lama de energie si ii taie capul dintr-o miscare. apoi privi spre baiat..." nu ai de gand sa revii la normal?" ken o privi uimit...incerca sa se concentreze...insa nu reusi nimic. "cred k nu prea pot...fir-ar...locul asta trage in afara energia demonica...cred k raman asa o vreme." kara il ciupi de urechile ascutite..."au!...hei...vezi, de asta mereu reveneam la normal inainte..." "nu te plange...macar ai scapat de starea aia emo...". ken rase cu pofta..."adevarat...sa vedem cum s-au descurcat xan si zex...."

[Yazoo]

Fata pasi din intuneric iar lumina lumanarii ii dezvalui in sfarsit fata...era chiar Angelus; insa mult mai palida decat inainte. Privirea ii era acum rece, iar parul il avea dat pe spate; acum purta o armura neagra destul de sumara. Angel se uita derutata imprejur. Dintr-odata vazu amuleta de pe masa stralucind in lumina. Parca atrasa de aceasta, ea pasi inainte si o lua in mana..."Amuleta asta...ce a fost a tatalui meu, este o comoara lasata din generatie in generatie in familia mea nobila. Este al doilea cel mai important lucru pentru mine!"...rasunara o voce in mintea ei; aceasta scapa obiectul din mana si se prinse de cap.
Angel: "c-ce se intampla? a-a cui e vocea aceasta? totul este negru...nu pot...nu stiu...de ce?..." cazu aceasta in genunchi. Ashram inainta repede spre ea, ridica amuleta si o vari in buzunar.
Ashram: "nu-ti face griji draga mea!" zise acesta calm in timp ce-i intinse mana sa o ajute sa se ridice. "ai suferit mult, insa acum esti acasa!" zambi acesta.
Angel: "a-acasa...?"


Xanek tresari din nou. Simti din nou, pentru o clipa aura ei, insa, de data asta, aceasta nu mai era atat de calda ca deobicei...din contra, era rece si...rea. Stia ca se poate baza pe simturile lui, iar ce-a pe care a simtit-o era chiar Angel, insa exact acest lucru il ingrijora cel mai tare.
???: "Neatent...Mori!!!" zbiera demonul mare si albastru din fata lui in timp ce-si ridica uriasa secure deasupra capului. Acesta smuci de maner si lovi cu putere. Pamantul se despica pe o raza imensa lasand o crapatura imensa. Insa Xanek disparu; reaparu imediat in spatele creaturii departandu-se incet si oarecum relaxat de aceasta. Demonul intoarse capul spre acesta gafaind si tremurand de furie. Deja mediul inconjurator era nivelat complet de lovituri repetate, ce insa nu-si atinsesera tinta. Zexius statea ceva mai departe de acestia cu lancea pregatita in mana, in pozitie defensiva insa nu facea nimic...asa ii si spuse Xan. La un moment dat Xanek se opri si zise cu o voce calma..
Xanek: "Zadu parca zbierai mai devreme ca te numesti nu?" Demonul se intoarse spre tanar un pic mirat; lasa securea sa loveasca pamantul si lovindu-si cu pumnul in piept..
Zabu: "Zabu...Puternicul...Distrugatorul..." zbiera acesta insa fu rapid intrerupt.
Xanek: "Da da da, ne-ai mai plictisit odata cu toate prostiile astea. Asculta, cunosti cumva pe cineva numit Ashram?"
Zabu: "Ashram?" tresari demonul.
Xanek: "Bun, deci il sti. Atunci iti propun un targ...ma duci la el, iar eu te las in viata, ce zici?"
Bestia se uita o secunda la el cu ochii sai galbeni si dintr-odata izbucni intr-un raset zgomotos. Xanek se incrunta si se intoarse si el cu fata spre acesta. "Deci sa inteleg ca raspunsul este nu?" zise acesta un pic iritat de demonul ce inca mai radea. Dupa un timp acesta inceta.
Zabu: "Amuzant..." se linisti acesta. "Nu!...Mori..." zbiera acesta pe urma; isi ridica securea si o lua la fuga spre Xan invartind uriasa arma in aer.
Xanek: "Nici nu stiu de ce am crezut ca va merge chestia asta..." se freca tanarul la ochi. Ridica incet mana si-si scoase coasa...statu o secunda si apoi disparu. Zabu fu traversat orizontal de o raza de lumina apoi Xanek reaparu in spatele lui si-si dizolva arma. Demonul urias mai statu cateva momente pe loc, fara sa miste...insa dintr-odata, jumatatea de sus a securii se desprinse si cazu pe pamant. Dupa un timp corpul uriasului se prabusi si el in doua bucati pe pamant improscandu-l cu sange. "Sa mergem..." zise Xan catre prietenul sau.
Zexius: "Ken si Kara?"
Ken: "Prezenti!" se auzi vocea acestuia din spate.
Kara: "Sa nu zice-ti ca va facea-ti griji pentru noi?" zambi elfa.
Xanek: "hah..." se intoarse demonul si o lua spre iesirea din stramtoare.

[sungoddess]

Cei 4 iesira din stramtoare fara alte surprize.
-Bun...deci niciun indiciu despre Ashram asta?concluziona Kara nervoasa.Daca nu gasim ceva repede jur ca innebunesc,spuse ea pe un ton grav.Xanek mergea tacut si ganditor in spatele lor.
-Nu avem de ales decat sa mergem drept inainte,zise el.
-E lumea ta si nu stii chiar nimic de tipul asta?intreba Ken uimit.Xan ii arunca o privire taioasa si baiatul isi intoarse privirea in alta parte.Deodata Zexius se opri.Avea chipul luminat.
-wow...aproape ca vad cum palpaie beculetul...chicoti Ken.
-Hei ,Xan,zise Zexius pe un glas mai optimist,ti-o amintesti pe Naty?Xanek aproape se ineca cand auzi numele.
Kara si ken se uitau unul la celalat asteptand sa fie lamuriti.
-NU!!!Nici gand...zise Xanek si o lua la fuga.Zexius il apuca inainte sa scape.
-Haide!S-ar putea sa fie singura noastra solutie....
-Cine e Naty?intreba Kara din ce in ce mai curioasa.
Xanek pufni nervos.
-E vrajitoarea cea mai mareata a demonilor,si l-a ajutat candva pe Xan intr-o lupta extrem...extrem de importanta,explica Zexius.
-Si?Cu ce ne ajuta?intreba Ken.
-Absolut cu nimic!zise Xanek nervos si isi impreuna bratele.
-Ok!Zex...explica...cu ce ne ajuta vrajitoarea asta?intreba repede Kara.
-Pei..pe langa faptul ca stie tot ce misca pe taramul asta,este si clar-vazatoare..si-ti poate gasi pe oricine,oriunde,oricand....24 din 24.
-Suna ca o reclama de prost gust,sopti ken.
-Nici gand...nu-i cerem lu scroafa aia ajutorul!striga Xan.
-Preferi s-o lasam pe Angel sa astepte,io reteza Zexius.Xan isi inghiti cuvintele.Angel era intr-adevar mult mai importanta decat orice.
-A incercat sa ma otraveasca!zise el revoltat.Ken si Kara se uitara mirati.
-Da..si?zise Zexius plictisit,si-a cerut scuze.
-A folosit potiunea dragostei pe mine...era sa ma indragostesc de maica-sa...urla el.Kara abia isi inabusi un ras.Ken deja era pe jos.
-SI-a cerut scuze,a zis ca avea nevoie de un subiect de studiu,si a zis ca oricum te facea la loc cand termina.
-Asta era DUPA...sau INAINTE sa o cer de nevasta?
Dupa inca o ora de cearta Xanek accepta,cu greu sa ii teleporteze la Naty.
Ajunsesera in fata unei pesteri uriase din care iesea miros de parfum.
-Phew!!!!isi acoperi ken nasul.Ce naiba miroase in halul asta de dulceag?intreba el aproape intoxicat.
-E in toane bune vad!zise Zexius.Haide Xan!zise el si toti 3 incercara sa-l miste din loc.
Inauntrul pesterii se auzea o muzica...moderna cantand,si o lumina rosiatica licarea de dupa colt.
Incaperea arata ca un adevarat palat.Kara si ken ramasera uimiti.Totul era numai din aur si argint,covoare scumpe etc
-Hmm...vad ca si-a schimbat mobila!zise Zex.Xan isi dadu o palma peste fata disperat.
O voce ascutita ca de pisica calcata pe coada fredona o melodie...nu vreti sa stiti detaliile.
-Ce..nai....!incerca sa zica Ken.O tanara...ok...pe scurt...superba iesi de dupa colt pieptanandu-si parul lung si roscat.Avea un halat din matase si cornite mici in crestet.
Xan aproape ca  ingheta.
-Zex...ia-ma de aici..pana nu ma...
-Xan!!!!!striga fata si-i sari in brate fericita.Xan parea ca mai are putin si plange.
Ken si kara se uitau uimiti.
-Uhm...ZEx....asta e Naty?sopti Kara.
-Da..zise el ranjind.
Xan incerca s-o dezlipeasca de el repede.
-Am nevoie de ajutorul tau,zise el aproape regretandu-si vorbele.Naty ranji.
-Da?ANume?
-Vrem sa gasim o prietena!zise Zex.Naty il fulgera din priviri.
-Te-a intrebat cineva pe tine?Sa stii ca n-am uitat cand l-ai ajutat pe Xan sa scape de la mine de-acasa.
-Avea...treaba!incerca sa explice Zex...si nu mai putea sta sa iti admire ...uhm...rochiile.
Demonitza pufni.
-Erau de gala!Mergeau direct catre Maritul!zise ea.
-''Defapt incercai sa ma sechestrezi la tine in camera'' gandi Xan si inghiti in sec apucandu-l tremuraturile.
Ochii fetei se lasara apoi spre Ken.
-Voai..ce dragut!exclama ea si incepu sa se joace cu urechile lui.Kara pufni.
-Hei!zise ken..ma..ma gadila..lasa-ma!zise el ascunzandu-se repede dupa Kara.Atunci Naty o observa pe elfa.
-Si tu esti?intreba ea pe un ton mofturos.Kara isi puse mainile in sold si spuse plina de incredere:
-Cineva care nu prea conteaza sa-i stii tu numele!Naty pufni...deja nu-i placea de ea.
-Mda!oricum,continua ea schimbandu-si radical chipul si luandu-l pe xan de brat,ce zici sa scapam de ei si sa...''vorbim'' putin.A trecut atata timp...Zexus se baga repede.
-Avem nevoie urgent de ajutorul tau,Xan iti promite ca va vorbi cat vrei tu ,dupa ce ne gasesti pe cineva.Naty il privi cu superioritate.
-Nu stiu..ma mai gandesc,zise ea asezandu-se pe un taburet si privindu-si unghiile stralucitoare.Ce-mi iese din asta?intreba ea ranjind spre Xanek.
-Chiar ca scroafa,sopti Kara,insa Naty o auzi.
-Mai zi o data!striga ea cu o voce ascutita.Kara se enerva si se apropie cu tupeu.
-Soarta tuturor depinde de ceea ce te rugam noi acum sa faci,si tu ne intrebi cu ce te platim?intreba ea revoltata.
-Noi demonii avem alt mod de a discuta o afacere,glumi ea.
-Grozav..acu tre sa gasim ceva s-o platim..suuuper!zise ken.Naty il privi din nou pe semi-demon.
-Hmmm...ce zici de u?zise ea ranjind.Pe Kara parca tocmai o trosnise ceva in cap...pe ken deja il apucau transpiratiile

[andemon]

ken se uita cu tot mai multa frica in ochii femeii...pasea inapoi pe masura ce demonita se apropia. "stai stai stai....nu sunt vaccinat! ai putea lua ceva de la mine...". naty ranji.." am destule potiuni pt asta..." "sunt nespalat...miros..." "lotiunile mele fac minuni...." "a...a...am luptat mult si sunt epuizat...nu o sa fiu bun de nimic!" "nu si cu afrodisiacul meu special..." ken se uita in sus si spuse..."TIE kiar iti place sa vezi asta nu....? naty...doamna naty...asteptati un pic..."
naty dadu sa il prinda pe ken, insa acesta sari in perete, si se rasuci in spatele ei..."ah...esti agil...se pare k nu e nevoie de afrodisiac..." "hei! baieti! un pic de ajutor...nu vreau k EA sa fie prima data!" xan radea pe infundate..."e de dragul lui angel...indura!" ken il ingana pe xanek..."macar spune-mi cum ai scapat!" "simplu...teleportare..." "miiinunat...whoa!" ken sari in laturi, pt a se feri de naty iar, si apoi se puse pe pozitie de lupta..."stai asa...gandi el...nu pot sa dau intr-o femeie...kiar dak e un pic cam nimfomana, nu m-a ranit cu nimic...desi cred k nu o sa fie placut ce urmeaza dak ma prinde...bun atunci!" baiatul se intoarse spre ea. "sa vedem cat de mult ma vrei....hehe" naty se apropie de el, insa ken disparu din fata ei cu o viteza ametitoare. femeia incerca iar sa il prinda, insa baiatul se misca la fel de repede..."inteleg acum..zise ea privindu-l cu atentie...trebuia sa imi dau seama. imi aduci aminte de xanek knd era tanar...mmm"...naty isi linse buzele. xanek si ken fura imediat cuprinsi amandoi de o greata greu de stapanit. "ei bine...acum renunta. mai bine ne ajuti de buna voie, pt k pretul asta eu nu il platesc."
naty incepu sa rada..."scumpule, mereu obtin ce vreau, intr-un fel sau altul..." ea intinse palma plina de praf si sufla spre baiat...ken stranuta. "ce? vrei sa ma faci sa cad de alergie?" "nu...dar nici nu vei mai fugi de acum..." ken isi dadu seama k era paralizat..."oh, fir-ar..." naty se apropia acum cu miscari lascive de el..."nu....nu vrei sa faci asta!" "ooo....ba da...." "hei! stai! o...o sa ne doara pe amandoi!". naty rase..."dar nu in acelasi loc..." "IN NUMELE A TOT CE E SFANT...STAI!" ken inchise ochii asteptandu-se la ce e mai rau...insa mana natiei fusese prinsa de kara, kre o privea acum cu ura.
"cum poti fi asa de egoista? nu vezi k nu vrea?" naty ii spuse printre dinti: "baietii k el rareori stiu ce vor...si ce iti pasa tie?" vrajitoarea isi trase mana. "nu imi place sa vad femei k tine kre cred k pot obtine ce vor si ne fac de ras sexul...plus k am vrut sa iti lovesc fata de knd te-am vazut..." naty rase cu pofta..."tu?! un amarat de elf?...ha! tu impotriva maretei Natrona Von Singrave?!"
...
"ai...zis cumva singrave?" toti amutira...xanek era deja alb. zexius tusi si intervenii..."doamna natrona a fost logodita pt scurt timp cu lord xanek..." imediat palma lui xanek ii acoperi gura..."dak afla angel, iti jur k va lipesc la loc doar k sa va despic iar si iar..." toti tremurara la acest gand..."in fine...numele tau nu ma intereseaza...avem nevoie de puterea ta...ne vei ajuta?" zise kara hotarata. "doar cu pretul de mai devreme..." zise naty cascand plictisita. "bun...ken, imi esti martor k am incercat..." ken rase..."aproape k mi-e mila de ea...dak nu m-ar fi paralizat pt poftele ei!"
kara se intoarse spre naty...privirile celor doua scanteiau...kara se incorda si sari inainte, atacand cu o lovitura directa de pumn...naty ranji si nici macar nu incerca sa se fereasca...spre uimirea tuturor, pumnul karei se oprii la scurta distanta de fata femeii. naty se rasuci apoi si o lovi cu putere pe kara aruncand-o in afara pesterii. naty pasi incet, in timp ce kara incerca sa isi revina...zexius si xanek ajunsera si ei afara..."hei...vreau si eu sa vad...la naiba cu parfumu ei!" zise ken din fundul pesterii. kara sari in picioare. "hm...trebuie sa mai atac o data...sa vad kre e smecheria.." ea fugi iar spre naty, de data asta arunca cu o sfera de electricitate direct spre ea, apoi sari si se pregati sa loveasca cu piciorul, insa nu lovi decat pamantul, lovitura ratand-o iar pe naty...vrajitoarea isi impreuna mainile si o arunca iar pe kara cu o pala puternica de vant. "pacat de frumusetea ta fetito...te tii dupa acesti ratati, sperand sa iti gasesti scopul..." kara era furioasa...nu voia sa suporte asta de la o diavolita. se ridica, cu o ura intensa in ochi. "kay! stai!...uita-te cu atentie si gandeste.." rasuna vocea baiatului, kre isi revenise din paralizie..."tot ceea ce face, felul in kre ataca...are un motiv....afla kre e si bate-o mar!" kara se concentra..."o ratez cu putin...dar din loviturile ei imi dau seama k ea e lenta...trebuie sa incerc ceva..." kara isi lipi palmele, o tinti pe naty si arunca cu doua arcuri de fulger spre ea...naty se feri, insa se misca atat de repede, desi picioarele ii ramasera in loc...kara se uita spre ken...acesta incuviinta din cap..."deci...tu manipulezi timpul...asa eviti loviturile. apoi contra ataci...putin cate putin...si dak nu ma insel aveai de gand sa folosesti acelasi truc k si cu ken pe mine..." "deductie corecta...dar oare ma poti opri?" "mai e ceva...tu mereu stai pe loc...ceea ce inseamna k poti face smecheria aia doar intr-o zona limitata.." naty tresari..."si am exact ce trebuie pt tine..."...kara sari in spate, isi aduna energia in maini, ii dadu forma si arunca doua unde de curent spre naty...aceasta se feri iar, insa kara repeta la scurt timp miscarea, si o prinse pe naty de maini cu catusele invocate din energie. "acum...." kara trase de lanturi, si incepu sa trimita curent in ele....insa naty disparu imediat din fata ei, ajungand in spatele fetei..."nu mai am energie sa tot fac asta...asa k fi o fata buna si mori..." diavolita sufla o pudra purpurie spre kara, si apoi sari la departare. kara ramase nemiscata, cu mainile atarnandu-i pe langa trup..."haha! pana la urma deductia ta, desi corecta nu te-a ajutat...nu te poti pune cu viclenia mea...acum mori....ce?" kara se intoarse lent spre femeie...si incepu sa inainteze..."cum?! otrava mea....ucide tot...distruge suflete!"...kara o prinse de gat si o stranse cu putere..."am fost deja in partea cea mai groaznica a iadului...si va trebui sa ataci mai adanc dak vrei sa ma prinzi...." zise elfa zambind, cu ochii albastrii lucind atintiti asupra lui natrona....

[Yazoo]

Elfa o tinu strans pe demonita o vreme, insa dupa un timp aceasta din urma spuse...
Naty: "partea cea mai groaznica a iadului zici? fetito, o sa ti se para paradisul pe langa ce iti voi arata eu acum!!" ranji ea. Dintr-odata ochii i se facura rosi si o unda de soc o arunca pe Kara de langa ea. Elfa ateriza in picioare insa ingenunche, iar mainile ii cazura atarnad pe langa corp.
Kara: "D-de unde...?" Demonita se ridica incet de pe pamant, levitand cu parul ravasit dansand in aer...
Naty: "Acum pregatestete sa vezi ceva mai mult oribil decat insasi iadul..." zise aceasta ridicand in aer mana dreapta ce incepu sa straluceasca cu o energie rosie puternica. Kara o privi si incerca sa se ridice, insa observa ca nu putea. Mainile si picioarele ii erau paralizate.
Ken: "Kay ce faci? Ridicate si ferestete...!" striga Ken de pe margine, pregatit sa-i sara in ajutor. Demonita zambi diabolic incordand mana...
Naty: "Ma plictisesti...acum mori!" Kara inchise ochi si intoarse capul. Insa dupa cateva momente ii deschise la loc si observa ca nu se intampla nimic; intoarse incet capul spre locul unde se alfa demonita. Xanek o tine de mana in timp ce aceasta se uita mirata la el. Naty ateriza din nou pe pamant iar ochii ii revenira la culoarea originala; o privi pe elfa apoi i se adresa demonului...
Naty: "Hmph...de ce ii aperi pe acesti oameni patetici?" intreba aceasta rece.
Xanek: "Oricat de inteleapta esti, acest lucru nu-l vei intelege niciodata!" zise el dandu-i drumul la mana.
Naty: "Poftim!?!?" izbucni aceasta.
Xanek: "Asa este...si eu stiu asta cel mai bine..." lasa acesta capul in jos. Demonita il privi lung. "...pentru ca nici eu nu as intelege daca nu as fi trait cu ei atata timp in timpul exilului!"
Naty: "Te-ai schimbat mult de cand nu ne-am mai vazut!" rambi ea dupa un timp. "Cei ca noi, restul demonilor ar fi tentati ca zica ca ai devenit slab din cauza asta...insa o vad...vad in ochii tai ca acest lucru iti da putere!" Xanek ii zambi la randul lui.
Xanek: "Atunci...ne vei ajuta?"
Naty: "Hmph...si eu iar nu ma aleg cu nimic...!!" puse demonita botul si intoarse capul, punandu-si mainile in san. Insa tresari cand mana tanarului isi croi drum pe obrazul ei intorcandu-i incet capul; aceasta nu apuca sa zica insa nimic ca buzele ei fura astupate de ale lui. Ochii ii se facura mari cat cepele, insa apoi ii inchise si savura momentul ducandu-si mainile dupa capul lui.
Zexius, Ken si Kara priveau amutiti de pe margine. Dupa cateva clipe Xan o prinse de umeri si o dadu inapoi.
Xanek: "Acum...te rog...ajuta-ne s-o gasim pe Angel?" Insa fata era ca beata. Zambea copilaresc si se inrosi de tot la fata.
Naty: "D-desigur!" chicoti aceasta indreptandu-se inapoi spre pestera, mergand aplecand-se dintr-o parte in alta [drunk man walk]. Dupa ce demonita intra, se asternu linistea. Xan statea cu capul aplecat iar pletele ii acopereau ochii. In spate, cei trei se uitau tot amutiti la el. Vantul batu cateva frunze in jurul lor, insa nimeni nu indraznea sa zica nimic. Intr-un sfarsit...
Ken: "amm..!?"
Xanek: "Daca sufla vreounu din voi ceva...va tai in bucati si va mananc personal, 'nteles?" intoarse dintr-odata acesta capul lasand printre plete sa se vada ochii rosii. Cei trei incuviintara sincron din cap tremurand. "Atunci sa intram si sa terminam odata...cu cat aflam mai repede unde se afla Angel, cu atat pot pleca mai repede de aici!" zise acesta si inainta in pestera. Cei trei mai statura un timp inmarmuriti afara...

[sungoddess]

Cei patru se asezara pe niste scaunele cu pernute moi si asteptara in timp ce Naty scotocea prin camera alaturata ceva si din cand in cand mai tragea cate o injuratura.Kara se intoarse spre Xan si il privi o clipa curioasa dupa care se incumeta si zise:
-Deeecciii....ne zici si noua vreo 2 -3 vorbe...sau trebuie sa-l fortam pe zex sa ne spuna?Zexius inghiti in sec.
-Nu e mare lucru de zis..am fost logoditi...evident..aranjat..si....apoi am fost exilat..si...restu stiti voi,zise el nepasator.Kara pufni.
-Xan..nu esti deloc interesant omule!zise ken plictisit.
-Xan e cel mai plictisitor demon dintre toti! spuse Naty iesind de dupa draperia rosie.Defapt...era mult mai interesant cand era conducatorul armatei,da vad ca exilul si anii petrecuti pe pamant te-au facut moale rau..si cam teapan,zise Naty fluturandu-si coama rosie in aer.Xan pufni mofturos si intoarse capul intr-o parte.
Kara zambi catre ken si ii facu semn cu capul usor.
-Si...cum v-ati cunoscut?intreba deodata Kara.Xan cazu de pe scaun.Naty isi dadu parul rosu ca lava peste ureche.
-Hmm....,ea il privi pe Xan care inca se balanganea transpirat tot,pei..sa zicem ca din greseala.Si..probabil..ne-am placut..tot din greseala,zise ea intorcandu-se pentru o clipa inapoi in cealalta camera.
-Din..greseala?intoarse Ken capul intr-o parte cu o expresie neinteleasa pe fata.
-Ah!!Gata!striga Xan.Nu suntem la ''Din dragoste'' blaaa...sa trecem la treaba!
-Vad ca atitudinea nu ti s-a schimbat deloc!zise Naty pufnind.Avea in mana un cristal rosu ca sangele si o sticluta mica mov.
le puse pe o masa si se aseza langa cei patru.
-Deci..pe cine vreti sa gasiti?intreba ea.
-Angel..o prietena,zise Kara repede.Naty dadu din cap usor.
-Bun..am nevoie ..de unul din voi care o cunoaste bine...sa mi-o descrie.Kara ,Ken si Zexius tintuira cu degetul aratator pe Xan..[cv de genul..ZBOING!!]Naty lua scaunul si se puse in fata tanarului.
Ii lua mainile in ale ei si il privi in ochi.
-Tu ma vei ajuta s-o gasesc,zise ea .Xan incuviinta.Naty lua sticluta mov si scoase capacelul .Se apropie si o ridica deasupra capului demonului.
-Tine ochii deschisi,zise ea si un praf mov incepu sa se scurga usor peste el.Xan stranuta si praful ii intra in ochi insa se forta sa-i tina deschisi,desi lacrima foarte tare.
-Ce vei face?intreba Ken mirat.Naty zambi scurt.
-Voi face ce stiu eu mai bine....spuse ea mai mult ca un soptit.Zexius ,Kara si ken se uitara mirati unul la celalat.
Naty lua cristalul si-l tinu strans in mana stanga .
-Stiu ca poate n-o sa va placa..dar trebuie sa raman singura cu el.
-Nuuu...voai..waa..lasa-ne sa vedem,zise ken imbufnat.Xan incuviinta din cap catre Zexius si cei trei iesira.Kara il tragea de mantie pe Ken.
-Nu..hai kay..vreau sa vad!!!
-Taci...sau vrei sa fii subiect de troc pentru demonitza?Ken inghiti in sec.

-Vreau...sa mi-o descrii,zise Naty spre el.
-Pei..inaltime medie..par rosu...Naty il opri.
-Nu...ma refer..cum o vezi u..si fii serios..nu aspectul fizic ma intereseaza si stii bn,zise ea scurt.Xan ranji:
-Cam ironic ca suntem aici...asa!
-Nu cred ca aveam cum sa fim aici..acum..decat astfel!zse ea un pic trista.
-Nu pot schimba anumite lucruri...desi poate as fi vrut sa le schimb...Naty...nu am vrut sa suferi din cauza mea,zise el pe un ton...schimbat.Fata ridica mana.
-Prefer sa nu privesc in urma,caci..modul cum ai plecat fara sa zici nimik..nu ma face decat sa te casapesc...Xan inghiti in sec.
Naty continua:
-Deci...astept!
-Fata blanda si delicata,ca un inger,cu o forta interioara mai mare decat a mea in multe privinte.Poate fi ranita usor,dar...asta o face speciala,si mereu se ridica la impas..mereu m-a..ridicat pe mine de la impas.Cristalul din mana Naty-ei incepea usor sa sclipeasca.Naty se ridica apoi repede si-l arunca cu forta intr-un perete.O imagine fumurie se ivi.
-Angel!zise Xanek privind-o.Era palida,slaba....si...
-Ashram!zise naty surprinsa.Apoi imaginea se disipa.
-Ai vazut ceva?intreba el repede.Naty statu o clipa tacuta .Expresia ei era grava.
-...Locatia lui Ashram este la granita Iadului...haul cel mai adanc al Iadului...,Naty se intoarse ingrijorata.Xan....nu stii cu cine te pui...puterea lui este imensa.Si..chiar daca reusesti sa ajungi acolo..desi..niciun demon nu a reusit sa ajunga viu pana acolo..cu exceptia Lui.....vei fi secatuit de puteri...cele mai oribile creaturi sunt acolo...si..Xan o opri.
-Pentru Angel voi merge oriunde!incheia el scurt si dadu sa iasa.
-Deci..asa arata femeia pe care o iubesti,zise ea intorcandu-se.Aminteste-mi...sa nu dau ochii cu ea.Xan zambi:
-Multumesc..Naty,si iesi.
-La naiba..am pierdut toata distractia!!pufni ken.Xan iesi din pestera.
-Gata?intreba Zexius repede.
-Deci?spusera cei 3 intr-un glas.
-Mergem in ...Abis!zise el  ranjind.Zexius paru entuziasmat.
-Uuuu...!! De mult am vrut sa dau o tura pe acolo.Kara si ken zambira.
-Deci...o sa dam de necaz?intreba ken fericit.Kara incuviinta.Yei!!!

Deodata se auzi un urlet din pestera:
-Hei...unde mi-e oja magica cu sclipici?
-Hai sa plecam mai repede,zise Kara ascunzand oja intre sani.
-OOoooo...hei..nu stiam ca furi!zise ken bagand nasul acolo.Kara se inrosi toata.Zex si Xan se dadura inapoi repede.O mica explozie si Ken zbura de pe stanca.BUUUF!!