lui ken nu ii placeau cum evoluasera lucrurile. xan si restul nu trebuiau sa apara. din moment ce valsh se grabea insemna k putea sa o salveze pe kara, dar k timpul ii era limitat. "haide xan..."gandi baiatul "renunta o clipa la obsesia de a taia tot ce nu iti convine..."
xanek retrase coasa si il privi cu dispret pe ken. "dak te aliezi cu ea, nu mai poti veni cu noi...e clar?" din tonul sau, ken isi dadu seama k era acum calm, si k un dorea lupta..."fiecare va salva ce poate....un dusman comun e destul pt o alianta...tine minte asta, lord xanek!" xan tresari. era prima data knd ken i se adresa cu respect. isi dadu seama k baiatul nu era asa usor de citit. si mesajul ascuns in acea replica incepu sa iasa la lumina. fara nici un cuvant, xan le facu semn lui angel si lui zexius sa il urmeze. fara a privi in spate ii zise baiatului: "campul de lupta s-a schimbat...deci si fostele legaturi. amandoi vom face ceea ce credem de cuviinta. vom vedea mai tarziu cine a avut dreptate..." cei trei disparura in ceata, indreptandu-se in directia cetatii Kunor. ken intelesese si el acum ce vrusese de fapt sa zica Xanek, si era oarecum usurat...
se intoarse spre femeie.."du-ma la ea...." valsh zambi. se apropie de el si ii arata orizontul. "acolo....o asemenea ceremonie ca cea a extragerii de magie direct din suflet e cu siguranta zgomotoasa. ce a mai ramas din kara va fi de gasit in ruinele Nekronopolisului." "apropo...mi-a placut discursul cu regina si supusii...trebuie k ai exersat mult pana sa inveti se te prefaci asa..." valsh ii raspunse prompt. "am deja ceea ce imi trebuie. xan va incerca si va muri de unul singur. nekron insa va pieri de mana mea...cu putin ajutor din partea voastra..." valsh ii puse mana pe umar baiatului, rosti incantatia si imediat cei doi fura inconjurati de un cerc albastru stralucind.
ken abia clipi si se trezi intr-o incapere mare si intunecata. mirosul de sange si moarte ii intra imediat in nas si ii provoca greata. valsh se departa de el pt a aprinde tortele ce luminau camera. ken se straduia sa nu vomita, gandindu-se doar k in curand o va revedea. brusc, incaperea fu luminata...prea brusc insa pentru ken, kre vazu imediat corpul karei pe masa unde avusese loc ritualul. el incremeni. desi constientizase k ea nu mai e, vederea unei asemenea imagini cu proprii ochi il lasa o clipa nemiscat si fara speranta. valsh se apropie si ea pt a examina ramasitele. "te comporti de parca nu ai mai vazut vreun cadavru pana acum....revino-ti, s-ar putea sa am nevoie de tine pentru asta." femeia ii puse mana pe piept karei, simtind locul unde nekron ii spintecase sufletul si extrasese puterea. ea stia bine tehnica...doar ea il invatase pe nekron, insa ea insasi nu avusese niciodata ocazia de a o testa. dupa cateva minute, agonizatoare pt ken, ea se intoarse spre el. "deci...vestea proasta e k prietenei tale i-a fost furat "nucleul". acesta e locul de unde izvoraste puterea unui vrajitor. este unit de suflet si nu poate fi extras decat prin zdrobirea acestuia." "apreciez k incepi cu vestea proasta....e vreuna buna?" "din fericire, un suflet nu poate fi ranit asa usor. ce a mai ramas din prietena ta, amintiri, sentimente, totul pluteste acum in eter, asteptand sa se stinga. in concluzie, dak am putea readuce acestea in corpul ei, ea ar mai putea fi salvata." "bun! si cum poti face asta?" "eu nu pot...." ken simti k sangele ii fierbe, iar gandurile i se indreptau iar spre uciderea babei. "nu te grabi asa....e nevoie de cineva kre i-a fost apropiat, kre sa ii atinga corpul, sa isi foloseasca din energie si sa ii ofere o punte spre aceasta lume..." "dermod...el ar fi putut....dar acum..." "esti fara speranta....de TINE vorbeam! tu o poti readuce. trebuie doar sa ii oferi o cantitate suficienta din energia ta, o "transfuzie de suflet" si de restul se va ocupa vointa ei...." "si cum fac asta?" intreba el plin de speranta acum. "fi creativ....."
baiatul era acum in cumpana...singura sansa de a o readuce pe kara era la degetele lui. nu putea da gres, dar nici nu avea idee ce face. "stai...knd vine vorba de energie...." ken trecu in forma sa de demon, insa fara explozia obisnuita. acum isi canaliza energia in interior. "eu am destula...sper doar sa nu te superi prea tare dak..nu...CAND vei reveni!" ken se apropie de kara. el inca ezita...nu pt k nu avea incredere in valsh..ci pt k ceea ce avea sa faca era ceva nou pentru el...si culmea, de asta depindea viata prietenei lui. isi apropie fata de a ei, privi in ochii ei lipsiti de viata si isi repeta in gand "te rog, intoarce-te! te rog, intoarce-te! te rog, intoarce-te!" gura lui o atinse pe a ei, si in acel moment ken puse toata energia sa in aceasta uniune, sarutand-o pt prima data pe fata la kre el tinea atat. insa nu simtea nimic...dupa jumatate de minut, el tot nu putea sa simta ceva de la ea....era gata sa renunte...sa se departeze...sa cada in disperare..insa mai rosti o data in gand, de data asta k un strigat astral:te rog, intoarce-te!.
brusc, mana karei se ridica, il prinse pe ken de dupa gat si il tinu strans langa ea. ken tresari, insa nu se putea elibera. acum incepuse! energia sa era absorbita..la inceput strop cu strop, si apoi val dupa val...coprul karei tresarea din cand in cand, semn k asimilase fluxul...baiatul era speriat, insa nu avea de ales...apoi ii vazu ochii deschisi larg...nu calzi si negrii k inainte, ci albastrii, luminosi si insetati de viata. ken simti k mana karei ii atinge pieptul, si apoi fu aruncat in partea cealalta a camerei. valsh era si ea uimita...intelege revenirea fetei...insa puterea ei era de nepatruns..."de unde?! cum?!" ken se uita buimacit si el..."nu ma intreba pe mine...dak stiam k un sarut e asa, o faceam mai devreme..."aduaga el zambind. kara era inconjurata de arcuri de electricitate alabstra....amintirile, gandurile, luptele ii reveneau in minte, naucind-o si nelasand-o sa se ridice in picioare...apoi ii veni si ultima imagine...cea a lui nekron strivindu-i sufletul...furia o coplesi. ea isi ridica bratele cu pumnii inclestati si lovi podeaua, trimitand fulgere prin toata camera...valsh se teleporta pentru a le evita, iar ken, datorita valului haosului, fu neatins.
kara era acum la podea..gafaind si tremurand. ken se repezi sa o ridice, insa valsh il preveni..."nu! nu stim dak e rationala..trebuie sa...." ken pufni "e vina mea k e asa! dak e sa ma ucida, asa sa fie. un o pot lasa iar singura!" ken ajunse langa ea, ingenunche si ii vorbi. "hei....kay...tu esti...." fata ridica incet privirea, si i-o intalni pe cea a baiatului. "ah....ah....o sa il ucid! o sa il fac cenusa! nu va scapa!" "heh...si eu ma bucur sa te vad...te poti ridica?" kara incerca si dupa un minut era pe propriile picioare. "ce s-a intamplat cu mine...ar trebui sa fiu...si de ce am puterea asta?!" zise ea , uitandu-se la arcurile electrice ce i se formau intre degete...
valsh se apropie. kara se puse in garda insa ken o atinse pe umar. "ii sunt dator....si tu la fel...asa k hai sa o ascultam..." kara incrunta privirea...insa era prea obosita pt inca o lupta.
"ma bucur k dai in sfarsit dovada de putina ratiune...k sa ii raspund intai fetei la intrebare, ai fost inviata...datorita cunostintelor mele si energiei baiatului. acum esti un suflet revenit din eter...esti oficial nemuritoare...insa sursa puterii tale noi....poate fi explicata numai de el" zise demonita aratand spre ken..
"mda...fulgerele sunt in familie cred....mama mea, marea demonita rasetsu, e mai batrana decat stiu multi. atat de batrana incat si numele ei s-a schimbat de-a lungul istoriei..numele ei original...era RAISETSU."
"asa deci..." zise valsh interesata...
"si ce legatura are un nume cu puterea mea?" intreba fata.
"pai draga, tu aveai puterea phoenixului...mostenita si crescuta in tine...dar nicidecum unica in lume. pe taramul lui ken, ea poarta numele de Vapaia Ho'oh...puterile elementare sunt subiectul unui monomit ce strabate lumea. insa acea vapaie a fost extrasa de nekron...de aceea si si murit. k sa revii la viata trebuia inlocuita. credeam k ken iti va da doar suflul sau prin sarut..."
"prin ce?!" fata tresari k arsa si il privi pe ken kre cauta sa isi ascunda privirea..."vorbim mai tarziu..."
"insa a facut mai mult decat atat...el a mostenit de la mama sa scanteia...Scanteia Orochi...nefiind magician, nu o putea exploata decat prin muschi si arte martiale. insa knd ti-a dat tie din energia sa, ti-a oferit si acest nou nucleu...acum nu mai ai puterea phoenixului, cum o denumeste poporul tau...ci pe cea a lui Osiris. fulgere...." kara privi iar arcurile de energie din mana sa..."si trasnete..." kara se uita in fereastra si isi vazu ochii ce luceau...se indrepta si isi concentra energia in mana sub forma unei bile elctrice....se privi, insa nu cu repulsie...ci cu nerabdare...nerabdarea de a invata noile sale puteri.
"da....pot lucra si cu asta...."zisea ea zambind....
cei trei parasira ruinele impreuna. toti se schimbasera acum, si aveau de aflat dak schimbarile erau in bine..sau in rau.