Shadow dance

[Jane]

Cand mai ai timp mai pune cateva capitole, ca suspansul creste.

Oh daaaa

[Akate]

Suzati absenta indelungata insa tipmul meu a fost drastic limitat datorita olimpiadei(azi am scapat si am timp sa mai pun  din poveste) Deci in acest capitol o sa fie povestea lasata ca in aer...totul se petrece muuult prea repede...da ai totusi ca sunt fata una si va pun 2 capitole.
    CapIV-Mari schimbari
 
 
       Mult timp a trecut de atunci, mai exact trei ani si ei tot aceleasi pietre le purtau la gat, probabil si uitasera ca le au...dar timpul si-a pus amprenta asupra lor precum si misteriosul obiect. Acum Akate era mai mare si nu mai era la fel ca inainte...o fata cu care nimeni inafara de Kaechi nu vorbea, era populara frumoasa si puternica...avea parul negru si ochi isi mai pierdusera din rosul intens. Cel mai tare surprindea Kaechi prin infatisatrea lui, avea parul tuns in scari si nu chiar foarte lung si ochii ii erau albastri, toti ziceau ca poarta lentile, dar pana nici el nu isi putea explica cum din acea culoare rosiatica au ajuns sa fie albastri...Baiatul acum nu mai era tocilarlul cu care nimeni nu vorbea si de care toti isi bateau joc, acum fetele stateau la coada doar ca sa il vada cum trece pe coridor si o urau pe Akate care era tot timpul in preajma lui, desi ea nici nu se sinchisea. Kaechi schita un zambet fetelor si se grabi sa iasa din scoala.
-Akate...cum s-au petrecut aceste schimbari?
-Ce vrei sa spui?
-Hai sa mancam ceva si iti explic...Cei doi s-au dus la restaurantul lor obisnuit la care au fost sa manance si in acea zii.
-Deci explica, la ce schimbari te referi?
-Adica in clasa a VIII-a nimeni nu statea de vorba cu noi, nimeni nu ne asculta si acum...mai ca toti ne sufoca si vor sa stea in preajma noastra...suntem mult mai diferiti si uitate si la felul in care aratam. In trei ani s-au schimbat atatea.
-Dar noi totusi aceeasi am ramas...nu ne-am schimbat mai mult decat fizic.
-Poate ca ai dreptate, dar tot nu pot sa imi explic.
-Kaechi nu te mai gandi, fiecare se schimba si noi nu facem exceptii, tine minte ce iti spun.
-Bine...apropo ti-am spus ca mi-a adus si mie sabia comandata, e asemanataoare cu ata doara ca asa cum ai spus tu e scris numele meu...am uitatat sa iti multumesc pentru ca mi-ai adus aceasta pasiune in mine.
-Nici nu trebuie, am vrut sa iti spun cine sunt pentru ca asa am simtit eu...si acum venind vorba de origini imi pare rau ca nu mai ai parinti de la 5 ani . Amandoi avem cam aceeasi soarta se pare.
-Da poate de asta ne si intelegem asa bine. Akate rosi putin, dar se parea ca Kaechi nu ii dadu atentie si incepu sa manance. Desi fata nu voia sa recunoasca il placea mult pe prietenul ei si ce nu stia era ca si el ii impartasea sentimentele, dar subtil astfel incat ea nu avea cum sa isi dea seama, desi ii venea greu sa creada. Dupa ce au terminat s-au dus in parc sa se mai plimbe, era o zii minunata de toamna chiar daca frigul iti patrundea pana in maduva oaselor. Luminile se aprinsera si se reflectau intens pe suprafata lacului din parc. Cei doi se asezara pe o banga si covorul de frunze le acopera picioarele. O clipa de neatentie din partea fetei si se afla deja in bratele baiatului cu buzele unite intr-un sarut inconjurat de aerul rece si vantul umed.
Cand Kaechi ii dadu drumul ea se uita nedumerita la el rosie toata la fata, dar nu putut sa spuna nimic. Se intoarse cu fata spre lac si isi pleca usor ochii. Il auzi pe Kaechi scotand un chicot de ras si atunci se bosumfla.
-Haide doar nu te-ai suparat...
-Poate da, poate nu...
-Recunoaste ca si tu voiai asta suntem de prea mult timp impreuna si nu vrem sa ne impartasim sentimentele desi stim ce simtim unul pentru altul. Fata se uita la el si acesta o prinse in brate strangand-o si tinand frigul la distanta. 


CapV-Ce promite viitorul
   
      Cei doi au hotarat brusc sa se mute impreuna, Akate a spus ca ampartamentul ei e mare si ca au loc amandoi in el...asa ca Kaechi avea sa vanda apartamentul lui si sa isi depuna banii intr-un cont la o banca. Zis si facut, in acea seara Akate l-a ajutat sa isi aduca hainele si cateva lucruri la care tinea mult la ea acasa si s-au mutat impreuna...
       A doua zi Kaechi a dat anut in cateva ziare locale si a primit destul de repede oferte si multe telefoane...nici dupa doua ore accepta o oferta si vinde apartamentul deschizand un cont in care depune o suma foarte mare datorita valorii apartamentului.
       Era sambata, Akate avea o zii speciala dedicata sabiei ei, a despachetat pretiosul obiect, se uita la el cu atata compasiune si fericirea se cite in ochi ei...Era probabil singurul lucru care ii mai amintea de parinti ei. Kaechi ii daduse si noua lui sabie care avea sa o pastreze la fel de bine cum ar fi facut Akate...ea se uita la bucata de metal si ii spuse:
-E minunata, o piesa de colectie autentica lucrata cu o maiestrie si o atentie aparte, acum rar mai gasesti asa ceva desi aceste obviecte trebuie sa recunosc ca acum nu se mai prea gasesc...
-Iti multumesc si imi pare bine ca are aprecierea unei cunoscatoare...
-Nu sunt o cunoscatoare, dar am spus doar ce cred eu...acum mai mult nu am ce sa zic.
       Weekendul trecu repede cei doi s-au inteles de minune si se ajutau reciproc...Luni dimineata Akate era inca buimacita de som si abea se tinea pe picioare, se duce in bucatarie si prepara o cafea dupa care il cheama si pe Kaechi. In putin timp pleca la scoala, dar cand ajung acolo au surpriza sa fie ca de obicei primii in clasa, doar ca atunci in acea zii blestemata mai era cineva, un coleg nou. Avea parul usor albastrui si ochii erau foarte ciudati pentru ca unul era albastru si altul era caprui, avea o privire rece si un fizic impresionant. O fixa pe Akate cu privirea si ea avea un usor sentiment de discomfort...ca si cum ar fi tinuta de un papusar cu funiile. El se indrepta catre fata si se prezenta:
-Eu sunt Minaka, sunt nou aici si daca se poate te-as ruga sa imi arati scoala daca se poate. Inevitabil Akate nu putu sa refuze desi interiorul ii spunea sa o faca. Kaechi se uita putin la ea dupa care isi intrepta privirea catre Minaka si nu mai spuse nimic. Orele s-au desfasurat normal si la sfarsit Akate a cerut permisiunea sa faca un tur al liceului impreuna cu Minaka...I-a aratat aproape toate salile de clasa unde aveau sa se desfasoare pe viitor cursurile si s-au oprit cu impresionants biblioteca a liceului. Minaka cauta ceva sa citeasca si se intrepta spre raftul de mitologie. El a ales o carte despre demoni, ingeri si alte fiinte mitice si se aseza la o masa cu Akate. Se auzi deodata cum usa bibliotecii se deschide, Kaechi o astepta pe Akate...dar ea fascinata de acea carte i-a spus sa plece ca o sa il sune cand sa vina sa o i-a de la liceu. Baiatul pleca destul de nervos si isi spuse ca ar fi fost mai bine sa ramana cu ea.
-El e iubitul tau, intreba Minaka.
-Da...e iubitul meu spuse Akate inrosinduse usor in obraji, dar de ce intrebi?
-Pai e foarte grijului cu tine, cred ca te iubeste mult.
-Multumesc, ma bucur ca tu crezi acest lucru.
-Am spus doar ce mi se pare mie, spuse Minaka uitanduse continuu la Akate. Fata avea din nou acel senitment cu funiile si senzatia de discomfort. Baiatul o lua de mana si o privi drept in ochi dupa care isi apropie usor buzele de ale ei. Akate simtea cum este sfasiata in doua si incerca sa scape inzadar de stransoarea mortii.   


---Va urma---

[Brolly_AF]

Ok fascinat, mia placut de elevul cel nou, faza ii ca o sarit 3 ani asa la inceput de la capitolul 3 la 4.
Iar acuma is lasat din nou in suspans, fix cand era momentul culminant.

[Sharra Naght]

SUPERB astept CONTINUAREA!!!

[Akate]

Ma bucur ca va place...si hai ca pun continuarea(am sarit peste trei ani pentru ca doream o schimbare f brusca in firul povestii)
           CapVI-Fete schimbate

        Zacea intinsa pe podeaua bibliotecii, intr-o balta de sange si cu abdomenul strapuns de trei cutite...ochii si-i tinea deschisi cu privirea orientata in sus si se ruga ca acel fior sa nu fie pumnul mortii...acum isi dorea mai mult ca oricand sa nu moara si isi dorea sa isi continuie viata. Acum cand simtea mana rece a mortii alunecand usor peste fiecare parte a sufletului ei...se simtea descurajata si cu lacrimi in ochi incerca sa se miste si nu intelegea de ce nu murea daca nu putea face nimic si de ce trebuiea sa indure acea durere ce o simtea pana in adancul inimii "Nu vreau sa mor, nu acum cand am reusit si eu sa ma acomodez cu viata asta...mama, tata va rog trimitetimi puterea sa pot continua si sa ma pot razbuna pe cel ce m-a lasat aici" isi spusese fata. Brusc isi aminiti ceva ce spusese mama ei chiar cu cateva zile inainte sa moara: "Akate tu ai puterea necesara sa treci peste tot si poti chiar birui moarte ...tot ce trebuie sa faci e sa crezi in tine si sa iti aduci aminte ca esti mult mai speciala decat ceilalti oameni pentru ca tu nu esti un simplu om". Pe la acea varsta ea nu intelegea ce voia sa spuna mama ei, insa acum cuvintele ii rasunau lipede in minte si incerca sa faca rost de forta necesara pentru a invinge fiorul rece...forta ce numai in ea o putea gasi. Insa i se parea prea mult pentru ca nici nu se putea misca. Cu un ultim efort isi duse mana spre cutite si le scoase repede din carne. Un tipata asurzitor rasuna in tot liceul si apoi liniste...
        Cand deschise ochii se afla intr-o camera alba si alaturi de ea era Kaechi. Se afla intr-o camera de spital, cu eforturi majore reusii sa il intrebe pe Kaechi:
-Cum am ajuns aici si tu...tu ce cauti aici?
-Te-am  gasit aseara in biblioteca...mi se parea ciudat ca nu ai venit acasa asa ca m-am dus sa verific, erai lesinata pe jos iar hainele iti erau putin murdare de sange si alaturi de tine aveai un cutit...noroc ca nu era ascutit...unii spun ca ai incercat sa te sinucizi dar eu nu cred asta, nu aveai nici o zgarietura dar totusi de unde era camasa ta murdara...
-Cum adica nu am nici o zgarietura...un cutit neascutit...camasa murdara?! Fata isi ridica repede bluza, iar Kaechi isi puse imediat mana la ochi. Akate a ramas fara cuvinte...nu avea nici o zgarietur, nici macar o mica taietura, nimic, avea pielea la fel de intreaga si normala ca inainte. Isi lasa bluza inapoi in jos si se dadu jos din pat, se uita la Kaechi si el se uita la ea intrebator.
-Eu era sa mor acolo si acum vad ca nu am nimic? Am simtit pe pielea mea lama rece a cutitelor si am auzit cum m-am prabusit in balta de sange. El a vrut sa ma omoare si acum vad ca nu am nimic!!!
-Akate, incearca sa te linistesti, probabil a fost doar un vis care ti s-a parut real...
-Nu! Nu a fost, stiu ce s-a intamplat acolo, stiu cum m-a lasat acolo sa putrezesc in propriul organism ce se golea incet de fiecare picatura de sange. Stiu si inca simt durerea ce m-a cuprins atunci cand mi-am scos lamele ascutite din carne! Akate tipa furioasa si nedumerita prin toata camera.
-Cred ca e inca efectul scocului...poate cand ai cazut te-ai lovit la cap si ai cazut intr-un fel de vis cu tente ale realitatii. Insista Kaechi, Akate dandusi seama ca nu avea rost sa isi sustina ideea a admis faptul ca poate a fost un vis desi stia prea bina ca nu era asa. Era hotarata sa afle cine e Minaka si mai ales cine e ea.   


---Va urma---

[adicrst]

owwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwok...interesanta treaba ai tu aici :) asa ca m-am gandit sa apara in revista animefan. Daca accepti, te rog sa pui tot ce ai lucrat pana acum cap la cap si sa imi trimiti atasamentul la [email protected]
ar fi interesant daca ai avea si ceva desene facute de tina (sau altcineva) care sa de-a o idee asupra personajelor...
Deasemenea, daca accepti, te rog sa citesti "Termenii de utilizare" de pe site

astept un raspuns

[Akate]

Wow sunt placut sureprinsa...pana acum insa nu am scrise decat vreo 9 cap adica 14 pagini in word...nu m-ar deranja daca ar aparea cate o parte sa zicerm in fiecare numar al revistei caci povestea e destul de lunga, daca vrei am sa transform tot ce am scris pana acum intr-un singur capitol si am sa ti-l trimit.

[adicrst]

14 pagini ?...pai poti sa le pastrezi structura, dar cred ca-ti acor 4 pag maxim. Aici am eu grija sa incapa si unde va fi inlus "Va continua"

[Akate]

Ok, eu ti-am trimis un email cu toata povestea, pui cat crezi tu ca trebuie si am pus si niste poze orientativa...oricum restul poate continua intr-un numar viitor al revistei.

[Brolly_AF]

Imi place si capitolul asta, am fost unpic derutat la inceput, la capitolul 5 am crezut ca vrea sa o sarute, dar cand am inceput capitolul 6 eram nedumerit de ce zacea intr-o balta de sange.

[Jane]

la capitolul 5 am crezut ca vrea sa o sarute, dar cand am inceput capitolul 6 eram nedumerit de ce zacea intr-o balta de sange.

La fel ca tn..

[Akate]

Ma bucur ca v-a placut...acum cateva cuvinte despre urmatorul capitol...veti constata ca totul se petrece fff repede insa incepand de acum totul o se se mai schimbe putin(nu stiu daca o sa va asteptati la ceea ce veti citi in cele ce urmeaza)       
CapVII-Un raspuns

        Akate lasand parca in urma totul cum iesi din spital se intoarse la viata ei normala...Kaechi se purta foarte frumos cu ea convins ca tot ce spusese fata nu era decat un vis. Akate ii lasa mereu impresia ca are dreptate desi asta era doar o minciuna pentru ca nu avea rost sa isi puna mintea cu el. A doua zii s-au reintors la scoala insa cel mai bine a fost ca aproape nimeni nu stia de incident asa ca nu a trebuit sa dea explicatii. Orele din acea zii au fost foarte plictisitoare, fata nu isi putu lua ochii de la Minaka, dar acesta se purta ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Akate incepea si ea sa creada ca totul a fost doar un vis, Minaka era foarte dragut cu toata lumea si i se parea ciudat ca ea il acuza pentru ceea ce se intamplase...In sfarsit veni si mult asteptata ora de masa, toti elevi se imbulzeau spre cantina, insa Akate mergea mai retrasa, astepta ca toti sa isi ea mancare si dupaia indrazni si ea sa se apropie de bucatareasa. Se aseza la masa cu Kaechi si mancara amandoi linistiti fara sa schimbe o vorba...nici macar baiatul nu incerca sa rupa tacearea, incerca sa isi inteleaga iubita si sa ii citeasca din raceala ochilor. Dupa ce au terminat Akate i-a spus ca se duce la baie si fara sa apuce sa mai spuna ceva fata iesi din cantina. Intra in baie si isi dadu cu apa peste fata, zona unde au fost infipte cutitele o durea ingrozitor, aceeasi durere acra care se raspandea in tot corpul insa de aceasta data fara sa fie vreo rana. Deodata simti cum din spate se strang in jurul ei doua maini, cand isi ridica privirea ii privi reflectia in oglinda. Chipul lui zambea si se bucura de durerea fetei, era ca si cum s-ar fi alimentat cu ea...era Minaka...
-Salut frumoaso
-Ce...ce vrei de la mine? spuse fata incercand sa para cat mai bine desi tremurul din voce o trada.
-Nimic...doar pe tine...adica vreau sa vii cu mine.
-Unde sa vin cu tine, nu am de ce sa vin cu tine! Cine esti tu?!
-Doar un prieten mai vechi...si eu vin de unde esti tu, sunt nobil, sunt demon, sunt viitorul tau sot, foarte simplu nu?
-Cum...ci..cine esti tu? Fata abea pute vorbi, nu intelegea de ce el e demon si de unde pana unde e viitorul ei sot.
-Pai hai sa iti explic, Minaka o intoarse pe Akate cu fata la el si o lipi de perete, totul a inceput cand noi eram mici, tu abea te nascusesi si eu aveam doai ani. Parinti nostri s-au aliat, in schimb eu trebuia sa ma casatoresc cu tine dupa cum a fost voia lor. Atunci cand tu aveai sa implinesti varsta de 15 ani eu trebuia sa vin dupa tine deci iata ca sunt aici. Fata abea mai putea sa vorbeasca nu stia ce sa zica...
-...esti...demon?
-A da, am uitat sa raspund, sunt demon la fel ca tine, nu ti se pare ciudat talentul de a manui sabia si atasamentul tau fata de ea?
-De unde stii?
-Sabia ta e magica, a trecut prin toate lumile inainte sa iti fie incredintata tie. Tu ai o putere enorma, dar trebuie sa crezi in ea si o vei descoperi...si acum sa nu spui ca nu simti nimic pentru mine ca nu  te cred. Akate era bulversata si se inrosise ca racul la fata...desi nu voia sa recunoasca ea simtea ceva pentru Minaka. Un sentiment pe care nu il putea explica, frumoasa fata se prabusi pe grasia rece si baiatul se repezi sa o tina. Ea isi cufunda fata plina de lacrimi in pieptul lui si fara sa  isi dea seama, doua aripi negre iesira din spatele ei inconjurandui pe cei doi.     

       Pe chipul ei de un alb cadavric se prelingeau usor lacrimile rosii de sange, ea nu observa culoarea lor  si ramanea nemaiscata cu fata in camasa baiatului. Acesta se uita la ea si o tinea strans in brate parca sa o protejeze de o forta invizibila. In cele din urma fata isi ridica capul si observa camasa rosie e baiatului...se uita la el mirata:
-Ce s-a intamplat? Minaka fara sa scoata nici un cuvant ii intoarse fata fetei usor catre oglinda. Ea speriata se uita intrebator...
-Sunt lacrimile tale, blestemul nostru e sa plangem cu sange, sange ce reflecta durerea ce o purtam in suflet si gheata ce o avem in inima. Suntem demoni si asta e crucea pe care trebuie sa o ducem frumoasa mea Akate.
-Dar de ce, ce am facut noi rau?
-Nimic sau poate prea multe.
       Akate isi sterse lacrimile si isi mangaie usor penele fine ale unei aripi. Minaka isi desfacu si el aripile si cu privirea ii daudu de inteles fetei ca vor zbura impreuna, vor fugi din scoala spre casa lui. Vor merge sa implineasca voia parintilor lor si se vor casatori in taina in castelul lui Minaka din muntii inghetati. Asa au si facut, dupa un drum destul de scurt prin aer cei doi au ajuns acolo, s-au casatorit dupa cum zicea un ritual stravechi al fiintelor neomenesti…lucruri pe care pana acum fata le considera doar baliverne. Au ramas la castel pana a doua zi dimineata. Totul se petrecu mult prea repede pentru Akate, totul fusese mult prea scurt. Totul fusese ilogic, insa real...ieri era cu Kaechi si acum brusc s-a casatorit cu Minaka. Fata incerca sa isi ascunda frica, reactiile ei lipsite de emotie atunci cand a aflat ca e demon sau ca poate zbura nu au fost decat niste ambaleje ale adevaratelor temeri.
        Dimineata era frumoasa, umbrele copacilor se reflectau usor pe terasa de piatra a castelului, parca vrand sa inghita totul. Akate statea pe marginea patului si se uita la soarele ce se ridica usor pe cer. Minaka intra in camera cu o cana de cafea si o intise spre fata care o apuca fara sa isi intoarca capul, parea ca e vrajita de ceva. In fata ei se infatisa un joc sinistru intre lumina si intunerica. Soarele parea mancat de umbra muntilor si parca intra din ce in ce mai adanc in pamant, invaluind cerul in intuneric...Desi totul era doar o imagine si soarele intra dupa munti, Akate crezu ca e mancata de ceea ce vedea. Minaka tipa usor la ea si iesi rapid din transa insa baiatul nu uita sa ii aminteasca ca inca mai trebuie sa mearga la scoala. Akate se uita brusc la el:
-La scoala? Dar de ce?
-Pentru ca am inceput-o si trebuie sa o terminam...
-Da nu e corect! Nu mai vreau acolo, ma simt deja sufocata de acel oras, am stat trei ani acolo si nu mai vreau!
-Inca un an...atat, dupa care ne vom retrage linistiti la casa noastra si ne vom intemeia familia.
-Familia...dah sigur, ma si grabesc. Bolborosi Akate usor iritata. Minaka se prefacu ca nu aude si o lasa pe fata sa se imbrace, grabindu-se sa faca si el acelasi lucru.
          Au ajuns la scoala cu putin inaintea de a incepe orele si pe holuri era aglomeratie mare deci puteau trece usor neobservati. Akate il zari rapid pe Kaechi si incerca sa treaca pe langa el in speranta ca nu o va vedea...insa nu avu noroc.
-Akate, unde ai fost ieri si aseara si...?
-Pa Kaechi trebuie sa ajung la ore. Kaechi nervos ca fata nu ii raspunse o lua de mana si o intoarse spre el, dar langa ea aparu imediat Minaka.
-Nu ai auzit ca vrea sa mearga la ore, da-i drumul.
-Da tu cine esti ca sa imi spui ce sa fac?!
-Ne intalnim dupa ore si am sa iti spun atunci bine? Kaechi parca speriata de tonul calm al baiatului si figura aspra a fetei care acum era mai intunecata ca niciodata ii dadu repede drumul. Ziua decurse normal si sosi momentul sa se intalneasca cu Kaechi. In spatele scolii, intr-un loc izolat stateau cei trei si acum Akate trebuia sa ii spuna cine e. Ochii ei erau goi si se apropie usor de Kaechi. Isi puse mana pe umarul lui si isi arata coltii acutiti ce luceau usor in lumina diafana a dupamiezii. El se dadu instinctiv inapoi, dar se ciocni de Minaka. Statea prins intre doi demoni si se uita rugator in ochii lui Akate.


---Va urma---

[Brolly_AF]

Super, devine din ce in ce mai interesant !!!

[Sharra Naght]

abia asteptttt e suuuuuuuuupeeeeeeeeeeeeeeeeeeeerbbbbb trebuie sa cooooooooooontinui.

[purple_angel]

Wow! nu ma asteptam la asa ceva...wow.super povestea.super!