Fantasy World - The Epic Story

[andemon]

Loki se intoarse spre noul inamic...il privi lung. nu se arunca cu capul in fata..nu acum. stia k nu ar fi avut curajul sa il atace asa dak nu ar fi avut niste putere.
"preiei stafeta...dar poti sa o duci?" zise Loki zambind.
xanek ridica coasa pe umar. il privi serios pe zeu. "dispari..." xanek disparu, ajunse in spatele demonului, intoarse coasa, o rasuci, tintind gatul bestiei. kara era ingrozita...dak il ucidea...poate murea si ken, insa dak nu il ataca, Loki ar fi parjolit tot in calea sa. Zeul vazu atacul rapid al lui Xan, isi inclesta pumnul si lovi cu putere. Sala se zgudui. kara si zex priveau holul...xanek si Loki stateau cu spatele unul la celalat, la distanta unul de altul. Zeul isi privi taietura de pe brat, in loc de sange, curgand jaratec. Xanek isi scutura coasa, aruncand sangele zeului de pe lama.
"ce zici...o pot duce?" intreba Xanek sarcastic.
Loki se intoarse usor...si il privi serios pe adversarul sau. "pentru moment. insa nu ma vei opri. tinta mea nu esti tu, e ashram...iar tu nu esti decat un punct de trecere..."
"gresit!" zise xan putin iritat. "e tinta mea...uita asta, si voi avea grija sa iti reimprospatez memoria in timp ce iti tin capatana hada in mana"
Loki ofta...isi dadu seama k isi atinsese limita. Incercase prea mult sa isi mentina forma, iar asta ii consumase din energie. kiar dak ar fi fost la putere maxima, xanek tot ar fi fost o provocare. isi desclesta pumnul. "imi pare rau...k dupa ce in sfarsit gasesc un partener decent de lupta, trebuie sa ofer scuze de genul...dar timpul meu e imprumutat..."
xanek isi puse iar coasa pe umar. "atunci dispari mai repede..."
Loki ranji..."nu e nevoie sa fii ostil cu vorbele tale...coasa ti-e destul de taioasa. hai sa facem un concurs...acela dintre noi kre il va ucide primul pa ashram, va putea sa ii dea celuilalt ce nume vrea...esti de acord, scobitoare?"
"imi va face placere, atat sa il eviscerez pe Ash...cat si sa te umilesc pe tine, chibritzel!"
loki lasa bratele pe langa corp...incepu sa isi piarda din lumina si din marime. usor usor...revenea la forma lui ken. "esti in adancul iadului acum...nu te asteapta decat chinuri si suferinta...dar pt monstrii k noi, acestea sunt doar stimulente..." ken aproape k revenise...doar ochii ii mai luceau in flacari. "ne vedem in infern!"
ken deschise brusc ochii. se uita in jur...incercan sa isi dea seama dak a ranit pe cineva. il vazu pe xanek. "eh...uite o fata pt kre NU am reinviat..." demonul trecu pe langa el, aplicandu-i o scatoalca prompta. kara alerga spre el..."te-am sarutat asa si tot ai plecat...incep sa fiu geloasa pe monstrul ala." ken zambi, in timp ce o imbratisa. "nu ai de ce...cu el m-am procopsit...dar pt tine as merge pana la capatul iadului.." xanek raspunse sarcastic iar: "asta ai si facut, netotule..."
grupul era acum reunit...intarit de greutatile intampinate. cei patru hotarara sa se odihneasca pentru acum. Xanek si Ken aveau cea mai mare nevoie de asa ceva. ei stiau...k drumul ce ii asteapta nu le va oferi ragaz sau mila.

[Yazoo]

Xanek se dusese langa prietenul sau ce statea in fund ceva mai departe si-i intinse mana. Zexius il privi lung apoi intoarse capul mahnit...
Zexius: "Am dat-o-n bara din nou...daca nu ai fi venit..." insa Xan se apleca si-i pocni una. Zexius ramase ca traznit.
Xanek: "Am venit cat de repede am putut...insa daca nu interveneai, ar fi fost prea tarziu. Asa ca inceteaza cu smiorcaiala si ridicate...esti un demon ce naiba!" ii intoarse acesta spatele. Zex mai statu o clipa apoi se ridica zambind.
Zexius: "Dar...unde te-ai dus la urma?" intreba curios acesta; nu trecu mult si Xan il prinse de gat si-l trase aproape, soptindu-i in ureche...
Zexius: "CEEEE!???!!!"
Ken si Kara sarira din partea cealalta a incaperii ca arsi pregatiti de lupta.
Ken si Kara (in grup): "Ce-i? Ce s-a intamplat?" insa Xan ii impinse capul in jos prietenului sau...
Xanek: "Nimic nimic...ehehehe..." raspunse acesta repede. Cei doi il sagetara din priviri.
Ken: "Lasand gluma deoparte, ne-am cam abatut din drum, insa nu am aflat nimic despre bunul nostru rapitor..."
Kara: "Asa este, insa este aici cineva care ne-ar putea ajuta, nu-i asa maiestetea voastra?" Cei 4 isi indreptara privirile spre fundul incaperii unde regina ghetii statea rezemata de un perete. Valhis ofta...

[authors note: scuze de intarziere si de postul scurt; ma revansez data viitoare cand probabil voi avea mai multa inspiratie]

[sungoddess]

Kara se indrepta spre ea si ii oferi mana ca sprijin.Tanara regina era inca obosita de la efort si o privi lung pe elfa.Desi Kara ii intinse mana Velhis staruia.Niciodata nu s-ar fi aliat cu cineva,insa situatia de fata era intr-adevar una diferita pentru toti.
-Poate...niciuna dintre noi nu ar fi gandit in trecut sa se alieze cu inamicul,insa in acest caz pot presupune ca ''dusmanul dusmanului meu imi este prieten'' nu-i asa?
Velhis nu raspunse.Isi arunca privirea asupra lui Ken,apoi Zex si apoi asupra noului venit din partea caruia simtea o energie demonica nemaiintalnita.
-Tot ce vreau e sa-l omor pe Ashram...,zise ea intr-un sfarsit.
-Stai la rand fetito,pufni Xan.Zex il inghionti usor,dezaprobandu-i reactia.
-Si daca promitem sa te ajutam...ne ajuti sa-l gasim ?Telul nostru nu este ashram...cel putin,nu era,pana cand ne-a rapit prietena.Dar toti vom avea de suferit.Haide sa colaboram.
-Vezi ca ea fiind doamna te ia cu binisorul..dar sunt si alte cai de a te convinge sa ne ajuti,zise Xan.
-Xan..,zise Kara scrasnind din dinti si suierand,nu ne ajuti...deloc!
Deodata Kara simti o mana si mai rece decat a ei apucand-o.Velhis se ridica brusc cu o expresie hotarata pe chip.
-Foarte bine,presupunand circumstantele,cred ca pot sa fac o exceptie,in fond,nu avem motiv personal de raca.
Ken se sterse la frunte.
-Phew...credeam ca se lasa cu bataie...la naiba....
-Bun..deci..ce  mai stam..zi cum ajungem acolo!zise Xanek nerabdator.
-Veniti cu mine!zise regina.

[note si la mn..^_^..lipsa stranie de inspiratie a dus dupa cum vedeti la un post destul de scurt...ca si amicu meu de mai sus..ma voi revansa data viitoare..]

[andemon]

Dak ar fi fost vant in campia stearpa din fata fortaretei lui Ashram...sigur ar fi suierat. Dar unde nu e viata nu e nici macar  un fornetti, nu poate fi nici viata, si cu atat mai putin vant. Trei siluete se profilau pe creasta sus. Unul inalt, tinandu-si cu mandrie lancea cu ambele maini. Cel de langa el, aparent neinarmat, cu mainile incrucisate, privind campul din fata sa cu dispret. Fata din mijlocul lor avea pumnii inclestati, aratand parca hotararea de a-si recupera prietena. Si, in kiar ultimul rand, stand pe vine si uitandu-se in zare, era baiatul zambaret kre abia astepta confruntarea.
Sutul prompt al Karei nu intarzie sa loveasca..."au! ce faci?!" "nu te mai prosti! dupa mult timp suntem iar impreuna, si tu stai de parca mergem la un magazin cu jucarii! ia o pozitie mai demna..." ken chicoti. "imi pastrez demnitatea pentru mai incolo..."

In cladirea centrala a fortaretei, Valdi si Viscera stateau plecati in fata lordului lor. Viscera fu prima kre grai. "sa trimitem trupele! le vor distrage atentie...vor fi tinte usoare..." vocea patrunzatoare a stapanului rasuna. "asa cum a fost si baiatul aproape mort kre te-a pus pe fuga? de cand dai tu ordine?!" intreaga camera se cutremura...viscera amuti. "a fost o vreme knd eram egali...dar felul tau inapt de a gandi ti-a umbrit calitatea de diavolita nemiloasa...eu VREAU k ei sa ajunga aici...mai ales Xanek. nu vad nici un motiv sa ii retin...dar n-ar fi o idee rea sa le mai reducem din numar." se intoarse apoi spre valdi..."ceea ce fusese si ideea originala! vei avea aceeasi misiune, dar acum nu revii decat dupa ce imi aduci ultima licarire a sufletului lui mizerabil..ai inteles?" Valdi facu un pas inapoi si se ridica..."am retinut. nu am nevoie de trupe sau intariri. ei vor ezita sa ma atace frontal. iar eu voi profita de incapatanarea "aceluia" de a lupta singur si cu onoare. voi reveni curand..." valdi disparu intr-un vartej, lasandu-i pe ceilalti trei in tacere...trei, caci lui Ashram si Viscerei li se alaturase si Angelus cea corupta...linistea umplu sala...si era o sala mare, asa k va dati seama...

Valdi nu irosi timpul ajungand la grupul celor patru. "deci...tinere...reluam meciul?" ii facu semn sa atace, provocandu-l.
Ken insa ramase calm....

[Yazoo]

"Distractie placuta piticanie!" zise Xanek trecand nepasator pe langa cei doi. Zexius il urma indeaproape. Valdi il privi o vreme pana acesta se departa un pic, apoi zambi si isi intoarse inapoi privirea spre Ken. "A da..." rasuna insa din noua vocea demonului, "Iti lasam majoreta, ne prinde-ti din urma dupa ce termini." zise acesta la fel de linistit si-si contiuna drumul spre structura imensa din departare.
"Grija ta pentru mine m-a miscat mereu, pe bune; cineva care nu ne-ar cunoaste ar zice ca suntem frati." Xan se opri brusc. "Ahahaha!" incepu Ken sa rada cu pofta, "la naiba, ce n-as fi dat sa-ti fi vazut fata la ultima replica, hahaha." Demonul statu o clipa pe loc fara sa zica nimic apoi isi relua mersul.
"Nu-mi vine sa cred ca pleaca asa pur si simplu..." izbucni Kara.
"Heh, cine are nevoie de el?" isi pocni acesta degetele. "Insa pe tine te rog sa stai departe si sa nu intervi orice s-ar intampla. Lupta asta e intre mine si el; ii sunt dator."
"Dar..." tresari elfa.
"Nu-ti fa griji" ii zambi el "...its in the bag [note: gasiti voi o traducere mai buna in romana]". Insa acesta tresari la timp si sari din calea unei unde de soc trimisa de Valdi. "Se pare ca cineva nu mai are rabdare..." ii raspunse Ken asezandu-se in pozitie de lupta, "ei bine, acum sunt gata!"

Intre timp, cei doi demoni ajunsesera in fata fortaretei. Singurul lucru care le mai statea acum in drum dupa atata cale umblata pentru a o aduce pe ea inapoi, era o usa imensa. Zexius privi in sus, mirandu-se de marimea impresionanta a structurii; acesta lasa capul in jos...insa inainte sa poata zice ce vroia sa zica, o raza de lumina strabatu usa, iar dupa cateva secunde acesata se prabusi in doua spre interior. Xanek isi aseza coasa pe umar si pasi inauntru...

[sungoddess]

-Viscera...,zise incet Ashram simtind energia demonica.Diavolita se apleca respectuos spre el ‘’Da,stapane..’’
‘’Du-te...’’Viscera tresari la aceste vorbe ‘’Dar..stapane...’’Acesta ii arunca o privire rece si scurta si diavolita inghiti in sec.’’Am inteles....atunci...se pare ca ma voi ocupa de ce-a mai ramas ‘’ranji ea si ghearele-i lungi sclipira pentru o secunda.
Kara privea cum Ken si Valdi incepura lupta tumultoasa insa se indeparta de ajuns ca sa nu intervina.O tresarire si corpul ei tasni intr-o parte la timp pentru a evita ghearele lungi ce erau cat pe ce s-o spintece .Viscera ranji aratandu-si coltii.’’Si io am ramas cu resturile...eh..eram curioasa sa vad cum arata inima unei elfe..sper ca nu te superi c-o sa fac putina mizerie cand o sa te disec.’’  Diavolita tasni cu o viteza uimitoare atintind ghearele catre pieptul ei.Corpul Karei se roti intr-o ultima secunda si ii apuca bratul tragand si azvarlind-o cat colo.Viscera se redresa si ateriza lin pe picioare. ‘’Nu-i rau pentru o mortaciune...’’zise ea privindu-si unghile exagerat de lungi.
Kara isi dadu ochii peste cap si ramase tacuta ‘’Ma intreb cat o sa mai trancaneasca....pana o sa realizeze ca vorbeste singura?’’
Viscera pufni vazand ca atacurile ei n-o afecteaza.Fara alte vorbe ataca iar aruncand cu ghearele si incercand s-o spintece insa elfa parea ca danseaza  in timp ce umerii ei evitau fiecare lovitura .Cand  loviturile veneau vertical corpul ei se rasucea aproape in pasi de dans  apucand-o apoi de brat si lovind-o in spate cu putere.Acum era mult mai rapida si vedea miscarile mult mai bine iar Viscera parea sa nu realizeze ca atacurile ei erau mult prea cronometrate si pline de deschideri.Cand vazu ca elfa nu depunea niciun efort major ,Viscera realiza in sfarsit ca tactica era gresita.Se opri din atac si ramase dreapta ridicand putin bratele si mormaind niste cuvinte de neinteles.Deodata doua raze intunecate pornira si inconjurara pe ea si pe Kara si inainte ca elfa sa iasa din el cele doua fusesera inghitite de o bila intunecata.
Era intuneric total,si o tacere de mormant.Kara aprinse o mica flacara dar nimic,abia ca ii lumina fata insa nimic nu se vedea in jur. ‘’Ce fel de magie e asta?’’ 
‘’Un mic truc de-al meu...’’se auzi in ecou vocea diavoltei  si inainte ca elfa sa se poata misca indeajuns simti o taietura rapida si scurta pe umarul drept. ‘’Hmm..asta ar fi durut daca eram vie....la naiba..nu o vad deloc..nici n-o aud..’’
‘’Iti place?...aici o sa-ti ramana vesnic ramasitele,si aici nimeni nu mai poate intra sa te salveze...nici macar piticu ala fomist al tau...’’
‘’Ma confuzi....’’ranji elfa insa o noua lovitura veni,de data asta pe piept  si mult mai puternica.’’Se joaca cu mine...bun...si eu pot face asta..’’   insa cand dori sa creeze o bariera electrica in jurul ei nimic nu se intampla si un raset enervant de zgomotos se auzi ‘’Am uitat sa zic..in bula mea  toti care au puteri bazate pe energia vietii nu vor putea sa le foloseasca...scuze..dar noua din Iad nu prea ne plac chestiile legate de lumina si puritate si blabla..’’....o noua lovitura o izbi pe kara direct in spate si elfa cazu in genunchi tusind. ‘’Nu e chiar bine...’’